Creşte succesul populiştilor europeni

Mar 25, 2016

Criza refugiaţilor care a pus stăpânire pe Europa este un imbold pentru retorica partidelor populiste din întreg continentul. În consecinţă, numărul simpatizanţilor acestor grupaţii politice este în creştere. Un exemplu grăitor în acest sens este succesul partidului AfD la alegerile locale în Germania, dar şi izbânda partidului Slovacia noastră, care a reuşit, la 6 martie, să intre în parlamentul slovac. Grecia, ţară unde Zorile aurii nu au reuşit să profite de pe urma crizei refugiaţilor din statul elen, este o excepţie.

Dintre ţările vecine cu Serbia, Ungaria este un exemplu. Premierul Viktor Orban nu renunţă la atitudinea dură. Oponent aprig al politicii faţă de refugiaţi, Orban a construit, la frontiera cu Serbia, un zid, pentru a opri fluxul migranţilor în statul maghiar. Această măsură a fost un imbold pentru partidul său, care, potrivit ultimelor sondaje, are sprijinul a 33 la sută dintre votanţi, dar a beneficiat şi mişcarea de extremă dreaptă Jobik (12 la sută).

În Polonia, partidul conservator Lege şi justiţie, care s-a întors la putere spre sfârşitul anului 2015, contează, de asemenea, pe retorica anti-imigranţionistă. Liderul acestui partid, Jaroslav Kaczyinski, a avertizat asupra pericolului epidemiologic şi posibililor ,,paraziţii” pe care, după părerea lui, refugiaţii i-ar putea aduce în ţară. În Germania, care în anul 2015 a acceptat 1.1 milioane de refugiaţi, de câteva luni încoace Alternativa pentru Germania (AfD), înfiinţată în anul 2013, câştigă din ce în mai mult teren. Potrivit sondajelor, AfD este a treia cea mai puternică formaţiune politică din ţară. Criza migranţilor este în favoarea AfD, aşa că la alegerile locale, care au avut loc la începutul lui martie, acest partid a consemnat o creştere însemnată. Analiştii opinează că AfD va rezultate bune şi la alegerile regionale din trei regiuni, iar la alegerile parlamentare din anul 2017 ar putea chiar să intre în parlament.

Pe de altă parte, mişcarea Patrioţii europeni împotriva islamizării Occidentului (Pegida), care, după atacurile asupra redacţiei revistei satirice franceze ,,Charlie Hebdo”, în ianuarie 2015, a reunit, la protest, 25.000 de oameni – îşi pierde dinamica. Pegida a fost înfiinţată la sfârşitul anului 2014, la Dresden, în fosta Germanie de Est comunistă.

În Slovacia, al cărei premier îi foloseşte pe migranţi ca spărietoare, partidul neonazist Slovacia noastră (LSNS), a reuşit, pe data de 6 martie să intre în parlament şi să obţină 14 din 150 de locuri. LSNS a fost înfiinţat în anul 2012 şi are atitudine negativă faţă de rromi, NATO şi UE.

În Franţa, Frontul Naţional (FN) se sprijină pe succesul din anul 2012 şi se aşteaptă că lidera Marine Le Pen va intra în al doilea scrutin la alegerile prezidenţiale din Franţa în anul 2017. Acest lucru îl prevăd şi sondajele. Marine Le Pen a comparat fluxul de migranţi cu o ,,invazie”. Frontul Naţional a fost înfiinţat în 1972 de Jean Mari Le Pen, tatăl Marinei Le Pen.

În Olanda, din dezbaterile pe tema migranţilor profită Partidul Libertăţii (PVV) condus de Geert Wilders. Această formaţiune politică a fost înfiinţată în anul 2006 şi are 16 parlamentari. Potrivit sondajelor, dacă astăzi ar fi avut loc algerile, PVV ar cucerit 36 de mandate. În Olanda, alegerile urmează să aibă loc în 2017, iar Camera de Jos a deputaţilor, pentru care au loc alegeri nemijlocite, are 150 de deputaţi.

În Austria, Partidul Libertăţii (FPO) este al treilea cel mai puternic din Parlament, dar sondajele arată că are sprijinul a 34 la sută dintre votanţi, lăsându-i în urmă pe social democraţi şi conservatori, care astăzi sunt la guvernare.

În Danemarca, Partidul Popular Danez (DF) este un partener în guvernele liberale. Acest partid a fost înfiinţat în anul 1955, iar la alegerile din anul 2015 a obţinut 21 la sută din sufragii. La DF afirmă că propus confiscarea bunurilor şi lucrurilor de valoare deţinute de migranţi pentru finanţarea şederii lor în ţară. Această măsură a intrat în vigoare în februarie.

Mişcarea de extremă dreaptă Democraţii suediezi (SD), înfiinţată în 1998, a fost un partid marginal până când în 2014 a intrat în guvern. Acum intenţionează să devină cel mai puternic partid în Suedia, a doua ţară după numărul de migranţi acceptaţi (după Germania). Grecia este o excepţie. Partidul neonazist Zorile aurii, cu 18 parlamentai, aproape că nu a profitat de pe urma crizei refugiaţilor, care a afectat în cea mai mare măsură statul elen. Sondajele arată că grupaţia Zorile aurii are susţinerea a 5,1 la sută – 6 la sută din populaţie.

Marina Ancaițan