Obiceiuri de Paşte la credincioşii catolici

Mar 25, 2016

Paștele catolic va fi sărbătorit  în data de 27 martie, potrivit calendarului romano-catolic. Paștele ortodox va fi sărbătorit, în anul 2016, în data de 1 mai, potrivit calendarului creștin ortodox.

---

Întrebarea care se pune în mod firesc este de ce Paştele se sărbătoreşte la date diferite, deşi evenimentul sărbătorit este acelaşi - învierea lui Iisus, cu alte cuvinte Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”.

Explicaţia diferenţei de dată

Calculul zilei de Paşti a iscat divergente încă din primele secole ale creştinismului, când Paştele se sărbătorea în prima duminică cu Lună plină din echinocţiul de primavară.

Deoarece data Paştelui este legată atât de echinocţiul de primavară, cât şi de fazele Lunii, stabilirea acestuia a dus la calcule diverse şi complicate, mai ales că multe oraşe mari, Roma, Alexandria, Antiohia, cu puternice comunităţi creştine, nu luau în considerare aceeaşi zi pentru echinocţiul de primavară.

Conciliul din Niceea, din anul 325, a decis ca toată creştinătatea să sărbătorească Paştele în prima duminică cu Lună plină a echinocţiului de primăvară, fără a stabili precis data acestui echinocţiu. Alte dificultăţi au apărut în stabilirea datei Paştelui în secolul al XIV-lea, după reforma calendarului, dusă la bun sfârşit de Papa Grigore al XVIII-lea - calendarul rezultat fiind cel Gregorian, în anul 1582. Astfel, cei care au păstrat vechiul calendar, cel Iulian, în vigoare din timpul lui Iulius Cezar, au stabilit ziua Paştelui după acest calendar. Multe state au aderat cu greu la noul calendar gregorian. Ţările protestante l-au adoptat abia spre 1700. În alte ţări, vechiul calendar a rămas în vigoare până în secolul XX.

Bisericile ortodoxe rusă, sârbă, greacă şi română au adoptat noul calendar abia în 1923, dar aceste biserici au decis ca numai sărbătorile fixe (Crăciunul, Boboteaza, Adormirea Maicii Domnului) să fie stabilite după calendarul Gregorian, iar data Paştelui să se stabilească tot după calendarul Iulian, căruia să i se acorde o corecţie de 13 zile. Rezultă calcule complicate, care duc la o diferenţă de până la cinci săptămâni în celebrarea pascală la bisericile romano-catolică şi protestantă, faţă de cea ortodoxă.

Complicaţiile stabilirii datei Paştelui provin din faptul că data lui depinde atât de calendarul lunar (prima duminică cu lună plină), cât şi de cel solar (după echinocţiul de primăvară). Anul lunar având 354 zile, iar cel solar 365, prima zi a calendarului lunar cade mereu în altă zi a calendarului lunar. Diferenţa dintre anul lunar şi anul solar este relativ ciclică (se repetă o dată la 19 ani, dar şi în acest caz pot interveni anumite corecţii). Deci, pentru a afla ziua Paştelui trebuie mai întâi aflate fazele lunii, apoi zilele de duminică.

Paștele catolic celebrat la Vatican

Sărbătorirea Paştelui la aceeaşi dată de toţi creştinii - evenimentul sărbătorit fiind indiscutabil acelaşi - a preocupat toate confesiunile. Biserica romano-catolică a declarat, prin Conciliul Vatican 2 din 1965, că nu se opune ca sărbătoarea Paştelui să fie fixată într-o duminică anume din calendarul gregorian, cu asentimentul celor interesaţi, mai ales al "fraţilor despărţiţi de Scaunul Apostolic".

Mai târziu, Secretariatul Pontifical pentru Unitatea Creştinilor a propus ca, începând cu anul 1977, Paştele să se celebreze în a doua duminică din luna aprilie, data care coincide cu ziua răstignirii lui Isus (a doua duminică după echinocţiul de primavară).

Bisericile ortodoxe şi-au exprimat public dorinţa ca întreaga creştinătate să sărbătorească Paştele împreună. Totuşi, din cauza unei serii de dificultăţi pastorale, s-a arătat că este nevoie de reflecţii serioase înainte de a lua o decizie definitivă. În aceste împrejurări, Sfântul Părinte a decis ca nici Biserica Catolică să nu schimbe modul de calcul în vigoare.

Până se va ajunge la consensul dorit de ambele biserici, se poate afirma că, indiferent de confesiune, Învierea lui Isus este momentul pe care creştinii din întreaga lume îl sărbătoresc în acelaşi spirit, chiar dacă la date diferite.

Semnificaţii pascale

Paştele se încadrează în modelul preistoric de renaştere simbolică a timpului şi spaţiului prin jertfa divinitaţii adorate, substituită de o efigie, un om, un animal, o păsăre sau un ou pasăre, un arbore sau o plantă alimentară. Însă puţini se mai gândesc acum la faptul că, în diverse forme, sărbătoarea a preexistat creştinismului. Deosebirea fundamentală între creştinism şi alte tradiţii religioase constă în faptul că jertfa - prin substituţie - a zeului precreştin a fost înlocuită cu jertfa Domnului Iisus, săvârşită o singură dată, pe Golgota, în numele tuturor oamenilor şi reactualizată ritual, la aceeaşi dată şi în fiecare an, de credincioşi.

Obiceiuri de Paşte la credincioşii catolici

Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştelui marchează începutul anului ecleziastic creştin.

Cel mai răspândit obicei creştin de Paşte este vopsirea de ouă roşii, a căror prezenţă este obligatorie pe masa de Paşti, deşi în prezent se vopsesc ouă şi de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouă de Paşte şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele spune că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea au fost înroşite de sângele care picura din rănile lui Iisus.

Cu ocazia sărbătorilor pascale, gospodinele prepară şi alte mâncăruri tradiţionale: pască, drob, cozonac.

Unele obiceiuri asociate acestei sărbători, cum ar fi iepuraşul de Paşte sau căutarea ouălor colorate, s-au răspândit şi printre necreştini.

Împodobirea brazilor şi stropitul de Paşte

În anumite zone din Transilvania, în Sâmbăta Patimilor, băieţii împodobesc brazii cu panglici colorate, iar seara, la lăsarea întunericului, tinerii se strecoară în curţile fetelor de măritat şi le agaţă în brazii  la poartă. Fetele, care l-a rândul lor pândesc la ferestre, ştiu pe cine vor răsplăti la stropit, în prima şi a doua zi de Paşte. După numărul de crenguţe primite, fetele din sat ştiu care are cea mai mare trecere la băieţii din comunitate. Pentru copiii din riturile romano-catolice, reformate şi evanghelice, de Paşte vine Iepuraşul care ascunde ouăle colorate prin curţile caselor. Astfel că, în dimineaţa primei zile a Paştelui, cei mici încep goana după găsirea ouălor colorate, pentru a-şi umple coşuleţele.

Stropitul fetelor de Paște

Paştele este însoţit de o mulţime de obiceiuri şi simboluri, dar cel mai cunoscut obicei la germani şi maghiari, pe lângă încondeiatul ouălor roşii sau a modernului iepuraş, este cel al mersului cu stropitul sau udatul. Obiceiul îşi are originea în perioada precreştină, ca simbol al vieţii şi fertilităţii, şi în amintirea faptului că evreii i-au stropit cu apă pe adepţii lui Iisus care aduceau vestea Învierii.

Obiceiul stropitului se păstrează azi mai mult în mediul rural, cu trecerea timpului el modernizându-se. Dacă în trecut se folosea apa, astăzi se foloseşte parfum sau apă de colonie. Băieţii adunaţi în grupuri merg la fete acasă a doua zi de Paşte, unde întreabă părinţii fetelor dacă primesc cu udatul, în timp ce rostesc o poezie, care diferă de la o regiune la alta a Transilvaniei. Tinerii stropesc fata cu parfum, după care sunt cinstiţi cu ouă roşii, băutură şi prăjituri. La comunitatea germană de religie romano-catolică, şi bărbaţii căsătoriţi pot să stropească femeile şi fetele. Au prioritate rudele sau persoanele cu care există relaţii de prietenie. Pentru germanii catolici, stropitul simbolizează dorinţa de bunăstare şi beatitudine.

 

Când se va sărbători Paştele Ortodox în anii 2015-2025

2016 – 1 mai

2017 – 16 aprilie

2018 – 8 aprilie

2019 – 28 aprilie

2020 – 19 aprilie

Paştele Catolic între anii 2015-2020:

2016 – 27 martie

2017 – 16 aprilie

2018 – 1 aprilie

2019 – 21 aprilie

2020 – 12 aprilie

 Foto: Spălatul picioarelor, ritual milenar în Joia Mare a Paștelui catolic

Surse: ziarulunirea.ro,  ziaruldeiasi.ro,  tvr.ro