Peştera unde gheaţa „arde”

Mar 28, 2016

foto  padis.ro ghetarul-focul-viu-1.jpg

Pe Valea Galbenă, în apropiere de Vârful Piatra Galbenii și Vârful Cuculeul de Fier, la o altitudine de 1.165 metri, întâlnim Peștera Ghețarul de la Focul Viu, una dintre peșterile aflate în Munții Bihorului, cunoscută în trecut şi sub denumirea de Peştera Eschimoşilor.


În peșteră se ajunge folosind o scară de lemn. Odată ajunși înăuntru, întâlnim două încăperi. Prima este Sala Mare. Aici se află al treilea ghețar subteran ca mărime din România, după cel de la Peștera Scărișoara și Borțig. Ghețarul din această peșteră are o înălțime de 46 metri și o lungime de 68 metri, un total de 25.000 m³. Mergând mai departe în adâncul peșterii se ajunge la bolta Sălii Mari care este parțial deschisă. Aici se întâlnesc trunchiuri de copaci care au căzut prin orificiile din boltă și care au fost prinși în masa ghețarului.

foto leosuteu.go.ro.jpg

Foto: leosuteu.go.ro

Pe partea opusă se află mai multe grupuri de stalagmite, pe care se răsfrâng razele soarelui, reflexii spectaculoase care au dat numele peșterii: Focul Viu. În spatele acestor stalagmite se află o galerie care duce spre Sala Mică, unde se întâlnesc mai multe formațiuni de stalagmite.

foto- leosuteu.go.ro.jpg

Foto: leosuteu.go.ro

“Fereastra deschisă în tavan favorizează acumularea de aer rece, iar lipsa unei ventilații menține aerul rece în interiorul cavității, permițând astfel existența ghețarului pe parcursul întregului an.” Din acest motiv aici avem parte de zăpadă şi gheaţă tot timpul anului.

foto padis.ro Focul_Viu_Cave.jpg

Foto: padis.ro

Și cum un loc atât de frumos și enigmatic nu ar fi întreg fără o legendă, și această peșteră păstrează cu ea poveștile bunicilor noștri moștenite de la bunicii lor:  se spune că aici exista “o familie de uriaşi pe care Decebal a adăpostit-o în Apuseni cu condiţia ca această familie să-i păzească aurul ascuns în peşteră. Într-o zi, oamenii care au venit să fure comoara l-au momit pe mezinul familiei cu mâncare otrăvită. Băiatul a murit, dar nici prădătorii nu au avut o soartă mai bună, găsindu-şi sfârşitul sub bolovanii care s-au prăvălit peste ei atunci când au intrat în peşteră. De durere că şi-a pierdut copilul, bătrânul uriaş a început să răscolească pământul şi aşa s-au format toate văile, dealurile şi peşterile din zonă.”

Mădălina Corina Diaconu

Foto: padis.ro

 

Articole similare selectate pentru tine