Masacrul de la Fântâna Albă

Apr 05, 2016

646x528.jpg

3.000 de români din Bucovina au murit pe 1 aprilie 1941, seceraţi de mitralierele ruşilor. Pentru că au vrut să părăsească teritoriul ostil ocupat de Armata Roşie şi să revină la patria mamă de care fuseseră dezlipiţi forţat, românii au plătit cu viaţa şi au sfârşit aruncaţi în gropi comune.


În 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost nevoită să cedeze Uniunii Sovietice nordul Bucovinei şi Basarabia. Aproximativ 3 milioane de români s-au trezit pe pământ străin. Teritoriul a fost ocupat de Armata Roşie şi sovieticii un instaurat un regim de teroare în care românii erau pedepsiţi pentru simplu fapt că aparţiuneau naţiei române. Mulţi dintre bucovineni s-au văzut separaţi pentru totdeauna de familiile lor rămase în România. Cei mai mulţi dintre românii ocupaţi de ruşi au avut un singur vis: să-şi întregească familiile şi să se întoarcă acasă. 3000 dintre ei au pornit pe 1 aprilie 1941, chiar în ziua de Paşte către România, convinşi că vor putea trece graniţa nestingeriţi. Au plătit aspiraţia la libertate cu preţul vieţii.

Cor_romanesc_la_Fantana_Alba-800x532.jpg

După masacrul de la Fântâna Albă, ruşii au declanşat o operaţiune vastă de represalii împotriva românilor din Basarabia şi Bucovina. În luna iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicaţi din casele lor şi deportaţi în Siberia şi Kazahstan. Foarte puţini au supravieţuit. Ca urmare a regimului opresiv al ruşilor, românii din Basarabia şi Bucovina s-au împuţinat considerabil. Potrivit statisticilor oficiale, populaţia românească a regiunii Cernăuţi a scăzut cu 75.000 de persoane între recensământul românesc din 1930 şi primul recensământ Sovietic în 1959.

S-a spus că ruşii au avut un program intenţionat de exterminare a românilor. Sângerosul 1 aprilie 1941 nu fost recunoscut niciodată de regimul sovietic. La Fântâna Albă, locul masacrului, abia în 2000 autorităţile ucrainiene au permis pentru prima dată, abia în anul 2000, oficierea unei slujbe religioase, în memoria celor 3000 de români morţi în drumul lor către România, relatează adevarul.ro.

551bf5df682ccf102afdf5a2.png

Parlamentul României a decis, în 2011, ca ziua de 1 aprilie să fie declarată Ziua națională în memoria românilor victime ale masacrului de la Fântâna Albă și din alte zone ale deportărilor, foamei și alte forme de represiune organizate de sistemul totalitar sovietic în Ținutul Herta, nordul Bucovinei, și întreaga Basarabie, subliniază romaniabreakingnews.ro.

 

Articole similare selectate pentru tine

Ucraina, inamicul numărul 1 al României

Ucraina, prin provocările extreme la adresa minorităţii române din Bucovina de nord şi Bugeac şi nerespectarea prevederilor europene privind drepturile omului, devine stat inamic pentru România. În ciuda imaginii bune a Ucrainei, dar false, în opinia şi ochii marilor puteri occidentale care vor să facă probleme Rusiei, statul de la răsăritul ţării noastre devine un pericol pentru pacea continentului. Din 2014 Kievul a trimis mii de soldaţi români originari din Bucovina de nord să moară pentru interesele lui Piotr Poroşenko în Doneţk într-un război împotriva civililor, analizează sputnik.

23 august 1939, Germania și URSS și-au împărțit Europa de Est