Frontieriștii – victimele de la graniţa româno-iugoslavă (2)

Apr 17, 2016

Fenomenul numit „frontieriştii” datează din 1948, când s-au înregistrat şi primele incidente violente, cu victime, la graniţa româno-iugoslavă.

Cifrele avansate de oficialităţi, după Revoluţie, vorbeau despre vreo 10.000-15.000 de oameni care au format vechea Securitate. În realitate lucrau pentru Securitate, sute de mii salarizaţi şi alte sute de mii „voluntari”. Printre aceştia se află şi cei care turnau zelos la Securitate rude, prieteni, cunoştinţe care aveau intenţia de a trece fraudulos graniţele ţării care le îngrădea libertatea. Şi printre aceştia se numără chiar călăuzele care, teoretic, ar fi trebuit să le asigure frontieriştilor biletul către libertate, pe sume imense de bani (6-7 salarii, la vremea aceea).

Care era costul acestui diabolic mecanism, probabil că nu se va afla vreodată. Aproximativ 10% din venitul naţional se cheltuia pentru complexul securist, se arată în Raport.

Foto Bogdan Constantinoiu

Raportul consideră emigrarea drept un tip de refuz al cooptării de către regimul comunist. „Desigur, nu toţi românii puteau să aleagă această cale în condiţiile în care orice călătorie într-o ţară necomunistă nu era accesibilă oricui. Unii şi-au riscat viaţa trecând fraudulos frontiera, alţii s-au folosit de o simplă ieşire dincolo de Cortina de Fier pentru a cere azil politic, iar alţii au făcut cerere, au aşteptat cu anii şi au plecat cu forme legale de emigrare. De fapt, dreptul la liberă circulaţie este menţionat şi în Actul Final de la Helsinki, iar mulţi dintre disidenţi l-au invocat direct, unii chiar folosindu-se de această menţiune pentru a putea emigra. Desigur, nu orice exil a fost unul politic: mulţi au plecat din motive economice, fără alt gând decât acela de a trăi mai bine, lucru perfect legitim la urma urmei.

Dintre cei refugiaţi din motive politice, cei care „au ales libertatea” pentru că nu puteau trăi în constrângerile impuse de regimul comunist, un număr semnificativ de români au devenit foarte activi în emigraţie, contribuind decisiv la susţinerea disidenţei din ţară”, se arată în „Raportul Tismăneanu”.

Această campanie de presă este susţinută de programul "Reporters in the field", al Robert Bosch Stiftung, în parteneriat cu Berliner Journalisten Schule.

Îngrijiţi-vă mormintele strămoşilor!, îndeamnă cimitirul din Marcovaţ. Foto Marina Constantinoiu

Sursa: mariustuca.ro