Povestea adevărată a lui Rustem Pașa și Mihrimah Sultan

May 16, 2016

Rustem Opukovici, pe numele său întreg, s-a născut în jurul anului 1500 la Skradin, în Croația. De origine croat creștin, venise la Constantinopol la vârsta de 11 ani, fiind unul dintre copiii luați ca tribut de către turci.

Odată sosit în capitala otomană nu a fost destinat instrucției de ienicer ci celei de devchime, adică instruirii pentru a servi în administrația imperiului. Toți copiii luați ca sclavi prin tribut erau convertiți la islam, indiferent de direcția în care erau instruiți. Inteligent, perseverant și abil, Rustem a reușit să se ridice de la condiția de simplu sclav la cea de guvernator a unei provincii și, mai târziu la cea mai înaltă demnitate în stat, cea de Mare Vizir. Urcând treptele ierarhiei otomane, Rustem ajunge în poziția de a cere mâna prințesei imperiului, Mihrimah.

Ea a fost singura fiică a cuplului, născută în ziua de 21 martie 1522, în afară de cei 5 fii. De fapt, a mai avut o soră, Tasasız Raziye Sultan, care a murit la o vârstă fragedă. Numele Mihrimah înseamnă “soare şi lună” în Farsi (limba persană), scrie teoriisecrete.ro.

Scrisorile lui Mihrimah

Scrisorile rămase de la ea arată că era educată şi disciplinată, rafinată, meşteră la vorbă şi citită. Sultanul Soliman avea o sensibilitate deosebită pentru singura sa fiică, acesta luând-o pe Mihrimah, în călătoriile acestuia în întregul Imperiu Otoman. Este menționat în literatura persană  că a călărit alături de Soliman pe un armăsar pur sânge arab, numit Batal, în bătălia de la Gizeh, în nordul Egiptului. Căsătoria dintre Rustem și Mihrimah, s-a transformat treptat dintr-un mariaj aranjat, uneltit de sultana Hurem (Roxelana), soția sultanului Soliman Magnificul,  într-un mariaj de atașament și de iubire, conform celor afirmate de istoricii vremii.

Mihrimah, prințesa Imperiului Otoman

Alegerea lui Rustem ca ginere a făcut-o experimentata mamă Hurem, care a intuit calitățile lui politice și de ambiție. Sultanul Soliman a fost convins de Hurem, care avea deosebite calități diplomatice și o influență hotărâtoare asupra lui.

Mihrimah și Rustem s-au căsătorit la 26 noiembrie 1539, în timpul fastuoasei ceremonii organizate pentru circumcizia prinților imperiali Baiazid și Cihangir. La data căsătoriei Rustem avea 39 de ani, iar Mihrimah numai 17 ani. Dotați amândoi cu o inteligență superioară, au devenit două personalități redutabile, care nu ar fi precupețit nimic în goana lor pentru putere. În inima lui Mihrimah n-a mai fost loc multă vreme de altă iubire decât cea pentru Rustem, dar s-a vorbit și despre o anumită slăbiciune pentru arhitectul șef al imperiului, Mimar Sinan. Acesta, născut în 1489/1490, avea totuși o vârstă foarte înaintată în anul căsătoriei lui Mihrimah, așa că nu a putut fi vorba de o afecțiune, ci numai de o bunăvoință a prințesei. În calitate de șot al fiicei sultanului, a primit titlul de „Damat”, adică ginerele Dinastiei, de aceea istoria îl va cunoaște și sub numele de Damat Rustem Pașa.

În copilărie și în adolescență, Mihrimah purtase un atașament puternic față de fratele său mai mare, Mustafa, fiul altei mame, Mahidevran, și cel care, de drept, ar fi trebuit să moștenească tronul otoman. După căsătorie tânără Mihrimah și-a schimbat atitudinea. A devenit, încetul cu încetul, partașă la uneltirea mamei sale pentru uciderea și eliminarea lui Mustafa, pentru a elibera drumul spre tron unuia dintre fii acesteia.

După moartea mamei ei, în 1558, a devenit confesoarea Sultanului şi Valide Sultan (regina mamă). A continuat să fie confesoarea şi a fratelui ei, Sultanul Selim al II-lea, care a urcat pe tron după moartea tatălui ei în 1566. Mihrimah a fost cea mai bogată femeie a secolului său, împrumuta adesea trezoreria şi făcea acte de milostenie. Ea a dat bani pentru ridicarea a două moschei din Istanbul care îi poartă numele. A poruncit arhitectului Sinan să le ridice la cele două intrări din oraş: Üsküdar şi Edirnekapı, pe cea mai înaltă din cele şapte coline.

Moscheea Rustem Pașa

Profitând de dragostea pe care i-o purta tatăl său, sultana Mihrimah a reușit să-și împingă soțul cât se poate de sus, pentru ca din poziția de Mare Vizir (1544) să aibă puterea de a schimba destinul prinților. Complotul învinovățirii lui Mustafa a reușit și prințul a fost executat, însă revolta ienicerilor a dat peste cap planurilor triumviratului Hurem, Rustem și Mihrimah. Soliman i-a restrâns lui Rustem Pașa prerogativele și chiar, ulterior, l-a schimbat din funcție, în 1553. Însă în 1555, cele două puternice femei au reușit să-l impună din nou la conducerea divanului, pentru încă 6 ani, până la sfârșitul vieții (1561). Cuplul Rustem-Mihrimah a reușit să adune o avere colosală în cei 22 de ani de convițuire. Au deținut 5 seraiuri, 815 ferme, 476 de mori de apă, 1.700 de sclavi, 2.900 de cai, 1.106 de cămile și încă o mulțime de alte animale.

Moscheea Mihrimah din Üsküdar

La acestea s-au adăugat bani, bijuteri, haine brodate cu fir de aur, vesela de aur și argint, etc. Împreună au reușit să construiască o avere uriașă, Rustem a fost cotat ca fiind aproape tot atât de bogat ca și sultanul Soliman, și un formidabil capital de putere. Înainte de a intra în ultimul său an de viață și de Mare Vizir, în 1560, Rustem Pașa i-a cerut arhitectului Sinan Mimar să-i construiască o moschee, una atât de frumoasă cum nu era alta la Istanbul.

Construcția și împodobirea acestei clădiri impunătoare cunoscută sub numele de Rustem Pașa Camii, a durat patru ani. Moscheea este situată în cartierul Eminou și este faimoasă pentru valoroasa ei faianță cu glazura albastră de Iznik, desenată cu garoafe, lalele, lăcrămioare și crini, ca și pentru terasa de unde se considera că se cuprinde cea mai frumoasă priveliște asupra Cornului de Aur. Din păcate, Rustem nu avea să o vadă finalizată. Marele Vizir, ginerele Dinastiei otomane, a murit în iulie 1561, iar moscheea a fost inaugurată abia în 1564. Rustem și Mihrimah au avut împreună o fiică, numita Ayse Humasah, după numele bunicei sale, mama lui Soliman Magnificul, și doi fii, Murad și Mehmet.

Moscheea Mihrimah din Edirnekap

Mihrimah Sultan a încetat din viaţă în Istanbul, la 25 ianuarie 1578, şi a fost înmormântată în mausoleul tatălui. Potrivit unui roman recent, scrie minunimisteresecreteleterrei.blogspot.rs, arhitectul Sinan s-a îndrăgostit fulgerător de ea. A fost o dragoste la prima vedere. El a văzut-o în timp ce îşi însoţea tatăl în campania din Moldova. Ca s-o impresioneze, Sinan a construit un pod peste Râul Prut în doar 13 zile. A cerut mâna ei pentru căsătorie, însă Soliman l-a refuzat. În cinstea acesteia, Sinan a construit moscheea Mihrimah Sultan din Üsküdar ca să semene cu silueta unei femei cu fusta atingând pământul. De asemenea, candelabrul din Moscheea din Edirnekapı şi gravurile de pe minaret au fost proiectate să semenene cu o femeie al cărui păr ajunge la călcâie.

Ambele moschei au fost construite pe baza unor calcule precise ale răsăritului şi apusului. La 21 martie, câmd s-a născut Mihrimah, în timp ce soarele apune purpuriu în spatele singurului minaret al moscheii din Edirnekapı, luna apare în acelaşi timp între cele două minarete ale moscheii din Üsküdar: Mihr ü Mah, adică soare şi lună. Se spune că aceste capodopere construite pentru Mihrimah Sultan sunt reflectarea marii iubiri a arhitectului pentru ea. Nu sunt însă dovezi istorice privitoare la această poveste.

Foto: Aici a fost înmormântată Sultana Mihrimah