Mărghita - sat de pustă autentic

Jun 26, 2016

Mărghita, localitate cu oameni prietenoşi, respectuoşi şi buni gospodari, este situată în comuna Plandişte, la 17 km vest de Vârşeţ, pe drumul ce leagă acest oraş cu Zrenianinul. Românii din Mărghita au dovedit, din timpuri străvechi, că ştiu să păstreze datinile strămoşeşti.

Satul poartă numele Sfintei Marghita, fiica regelui maghiar Bela al IV-lea. În documentele din anul 1597 localitatea este atestată cu denumirea Szent Margita. În secolul al XIX-lea, satul a purtat denumirea Nagy Margita – Mărghita Mare. La început, localitatea a avut populaţie pur românească. Cu timpul, numărul locuitorilor a crescut, aşa că în anul 1849 aici au fost înregistrate 50 de case cu 1.916 de locuitori, consemnează putem citi în săptămânalul Libertatea. Dacă drumul vă duce la Mărghita, cu siguranță vă veți opri să priviți străzile paralele. Dacă o luați pe strada principală, veți observa că Mărghita se deosebește de alte sate de pustă. Aici, soarele parcă e mai luminos, iar vântul șoptește legendele păstrate de localnici, cu tot cu mirajul vremurilor apuse.

Mărghita şi-a păstrat autenticitatea. Aici se înalţă, falnic, două biserici frumoase. Şcoala generală, căminul vânătorilor şi localnicii, uniţi, duc mai departe valorile care persistă de atâtea secole. La Biserica Ortodoxă Română ne-am întâlnit cu tânărul preot Florenţiu Ianeş, care ne-a spus istoria sfântului locaş.

,,În anul 1742 străbunii mărghiticenii şi-au construit o biserică de lemn în care se adunau în duminici şi la sărbători spre a înălţa rugăciuni către Părintele Ceresc. În 1810 mărghiticenii şi-au zidit o biserică încăpătoare, fiind vorba de biserica sârbească de astăzi.

În 1813 preot a fost Nicolae Iovanovici, iar în 1820 la Mărghita a slujit preotul Chirilă Ioanovici. În anul 1843 hramul bisericii a fost Sfânta Treime - Rusaliile. În 1854 Mărghita a avut doi slujitori ai altarului: preotul Petru Ioanovici şi administratorul parohial preotul Dimitrie Ioanovici, zis Popa Mita. Despărţirea ierarhică a românilor de sârbi la Mărghita a avut loc în anul 1890, sub preotul Iosif Popovici, român din comuna Goruia. La români, administrator parohial a devenit preotul Mihai Juică din Srediştea Mică. După despărţirea ierahică, biserica existentă a revenit sârbilor, cu toate că elementul românesc a fost de două treimi, iar cel sârbesc o treime. Biserica a fost sfinţită de episcopul Rajacici.

Rămânând fără biserică, românii şi-au improvizat o capelă pentru oficierea slujbelor dumnezeieşti şi au început să-şi zidească o biserică nouă. În anul 1899 s-au încheiat lucrările de construcţie a actualei biserici româneşti, pictura fiind realizată în anul 1901 de către Filip Matei. La biserică au slujit preoţii: Virgil Musta, Aureliu Popovici, Ioan Naia Octavian Păuţă, Gheorghe Morariu, Romulus Ioţa şi Vasa Ghilezan. Creştinii din Mărghita au arătat că sunt ataşaţi de biserică prin faptul că au făcut donaţii însemnate pentru amenajarea sfântului locaş”, a spus preot Florențiu Ianeș.

Peisajele din împrejurimi vă vor uimi. Mărghita are potenţial turistic care nu este promovat la adevărat lui valoare.

Ştim că în satele noastre sunt tot mai puţini copii români. La Mărghita am găsit o situaţie similară. Pe această temă am discutat cu Mihai Micşa, învăţător la Şcoala Generală „Dositej Obradovic” din sat, afiliată centrului şcolar din Plandişte.

,,La noi în sat cursurile s-au desfăşurat şi română şi sârbă deopotrivă. Au fost angajaţi câţiva învăţători: Alexandru Jebelean, Nicolae Câlnicean, Ioan Stroca, Ioan Naia... La vremea respectivă au fost mulţi elevi. Începând din anul 1990, la şcoala din Mărghita nu mai sunt cursuri în limba română.

Pentru cei zece şcolari români se organizează ore facultative de limba română de două ori pe săptămână, care sunt frecventate şi de copiii din familiile mixte. Dascălul care ţine orele de limba română este învăţătorul Ion Gătişan din Nicolinţ. Elevii participă la concursurile comunale de poezie şi muzică şi se califică la etapele republicane. Succesele elevilor români se datorează învăţătorilor excelenţi, care, cu dăruire şi răbdare, i-au iniţiat în tainele limbii române.

În anul 1996 la şcoala din Mărghita au fost introduse clasele V-VIII. În anul şcolar 2015/16 sunt înscrişi 95 de elevi. Şcoala dispune de cabinete, bucătărie, sală profesorală şi bibliotecă. În spatele clădiri se află un teren de baschet. Şcoala colaborează cu Societatea Cultural-Artistică ,,Dukati” de la noi din sat. După stingerea SCA „Ion Creangă”, în anul 2000 a fost înfiinţată societatea „Dukati” , unde românii au ocazia să îşi promoveze folclorul autentic”, afirmă Mihai Micşa, de altfel preşedintele societăţii ,,Dukati”.

El mai spune că aici activează în jur de 50 de copii. În ultimii ani „Dukati” a participat la toate festivalurile şi evenimentele culturale din oraşul Vârşeţ, comuna Plandişte şi în străinătate.

,,La Balul Strugurilor, pe scena din centrul oraşului am prezentat splendoarea costumelor populare şi minunatele dansuri. Dansatorii din Mărghita au stârnit emoţii puternice în rândul publicului. La concursul comunal din Plandişte, Societatea Culturală „Dukati” s-au prezentat cu dansuri româneşti din Banat şi au dovedit că fiecare copil din Mărghita poartă în inimă dragostea pentru folclorul românesc şi tradiţie. La concursurile provinciale din anii 2006 şi 2007 am cucerit locul I. Am participat şi la Marele Festival de Folclor al Românilor din Voivodina la Seleuş, cu o coregrafie montată de un coregraf din Sibiu. La un festival internaţional de la Sibiu, Societatea Cultural-Artistică „Dukati” a prezentat un repertoriu bogat şi a demonstrat că la Mărghita se mai păstrează obiceiurile, portul şi tradiţiile româneşti. În anul 2015, dansatorii din Mărghita au fost invitaţi la Rudna, cu ocazia Nedeii satului. Ne-am prezentat cu două suite de dansuri populare. Am participat şi la festivalul „Toamna de aur” de la Gudurica”, punctează Mihai Mişca.

Interlocutorul nostru ne-a vorbit şi despre asociaţia vânătorilor „Iepure”, care în fiecare an organizează vânătoare de vulpe, la care participă vânători din comunele Plandişte şi Alibunar şi din oraşul Vârşeţ. Evenimentul, care reuneşte peste o sută de participanţi, se încheie cu o masă comună la care sunt servite specialităţi vânătoreşti pregătite de maeştri bucătari. Societatea vânătorilor din Mărghita este una dintre cel mai bine organizate asociaţii din comuna Plandişte. În hotarul satului se vânează căprioare, fazani, mistreți și alte animale, mai puțin iepuri. Asociația vânătorilor din Mărghita are în jur de 35 de membri.

Mărghita se poate lăuda și cu sportivi talentați, în special la șah și fotbal. În trecut, șahiștii au avut rezultate remarcabile la ,,Cupa Libertății“. Viitorul este promițător, pentru că un număr tot mai mare de tineri sunt interesați să continue tradiția. De aceea, nu miră faptul că acum patru ani, finala la șah a ,,Cupei Libertății“ s-a desfășurat chiar la Mărghita.