Irving Penn, maestro al printurilor alb-negru

Jul 14, 2016

Un bun fotograf comunică prin fapte, atinge inimi şi face în cel care priveşte fotografia o schimbare într-un cuvânt. Persoanele sensibile, în faţa obiectivului, iau expresia pe care cred că o înfăţişează lumii... Cel mai adesea, ceea ce stă în spatele faţadei este preţios şi mult mai minunat decât ar îndrăzni să creadă chiar subiectul.

Irving Penn (1917 - 2009) a fost unul dintre cei mai importanţi şi influenţi artişti fotografi ai secolului XX. Cu o carieră care s-a derulat pe aproape şaptezeci de ani, Penn a lucrat la multe proiecte profesionale şi artistice din multiple genuri. A fost maestru atât al printurilor alb-negru, cât şi al celor color. A publicat mai mult de nouă volume cuprinzând fotografiile şi desenele sale.

Cu o carieră care a început la premiera prestigioasei reviste de modă,,Vogue” în 1943 şi care a durat mai mult de şaizeci de ani, a creat şi a  inovat imaginea de modă, a naturii statice şi a studiului de portret.

Fotografiile sale se definesc prin eleganţa simplăşi meticuloasă, cu o rigoare ce a devenit o marcă a stilului propriu. Lucrările sale au fost expuse în toată lumea şi continuă să influenţeze arta fotografică chiar şi după moartea sa.

Irving Penn, autoportret

În 1943, la  New York, Alexander Lieberman i-a oferit lui Penn poziţia de asociat în departamentul artistic al revistei ,,Vogue”, unde a lucrat ca redactor pentru coperta publicaţiei, pâna Lieberman l-a solicitat pentru a-şi încerca potenţialul fotografic pentru întreaga revistă. Prima copertă a ,,Vogue” a fost executată în anul acela,  când  Penn imprumută o cameră foto şi realizează o natură moartă cu o geantă de piele, o eşarfă, mănuşi, lămâi, portocale şi un topaz. Fotografia apare pe prima coperta a revistei ,,Vogue” si de atunci, pe parcursul întregii sale cariere, a creat pentru această revistă coperţi, portrete, naturi statice, fotografie de modă, eseuri fotografice.

În anii 1950, Penn a fondat un studio propriu în New York şi a început săcreeze fotografia de publicitate. De-a lungul anilor pe lista clienţilor săi au fost nume ce au inclus mărci de renume precum General Foods, De Beers, Issey Miyake, Clinique.

S-a spus că fotografia de modă constituie o culme a carierei sale. Ochiul său inovativ şi creativ a reformulat imaginea femeii chic şi glamour a anilor 20 de după cel de-al Doilea Război Mondial.  Ccmpoziţiile acestuia, având ca subiect natura statică, sunt  alcătuite din alimente sau obiecte disparate, articulate în obiecte cu volume şi linii ingenios împletite. Toate fotografiile lui Penn sunt compuse cu o foarte mare atenţie pentru detalii, iar tehnicile sale de developare şi printare sunt la fel de elaborate şi preţioase. Era de asemenea un desăvârşit maestru al camerei obscure. A reînviat aproape singur, cu efort şi mult timp, procesul de printare cu emulsie de platină, care are ca rezultat printuri cu adevărat preţioase. Este tipul de procedeu care ar trebui rezervat operelor de artă şi care defineşte opera lui Irving Penn.

Epoca de aur a revistelor, în care marea majoritate a lucrărilor sale au apărut, mai ales în ,,Vogue”,  a însemnat pentru Penn înlocuirea unei maniere stufoase de reprezentare a imaginii de modă caracteristică perioadei de dinainte de război, cu una clară, simplificată grafic, mai potrivită pentru o nouă eră. În mod sigur i se potrivea frumuseţea tăioasăa unuia dintre modelele sale favorite, Lisa Fonssagrives, care îi va deveni soţie. Penn a tratat cu o deosebită atenţie portretele personalităţilor vremii. Îi plăcea să-i fotografieze de foarte aproape, pe fundaluri gri sau în colţuri înguste - o structură artificială de lemn construită în atelierul propriu. Oricum ar fi fost, a avut întâlniri spectaculoase cu toţi subiecţii operelor sale. În aceste imagini, Pablo Picasso, W.H. Auden, Marlene Dietrich, Joe Louis, Ducesa de Windsor, Georgia O’Keefe, Igor Stravinsky - şi lista poate continua - Penn ne arată oameni – îngrijoraţi, vulnerabili, sfidători - nu celebrităţi.

Irving Penn a dezvoltat un stil puternic stilizat, aproape grafic, despre fotografia de moda, care a cunoscut noi valente in perioada postbelică.

În fotografia de modă, Penn mărturisea că a încercat să se insipire din tablourile realizate de pictorii ultimelor secole. Imaginile sale pun în valoare eleganţa liniilor corpului uman şi exploatează maiestrit spatiul gol din cadru. Fotomodelele erau plasate, în general, în faţa unui fundal uniform, fără alte accesorii. Fotografiile se disting prin gradaţia tonurilor, contraste şi distribuţia suprafeţelor, reprezentând modul de a vedea lumea specific lui Irving Penn.

Marin Mohan