AUREL PĂSULĂ – POET ȚĂRAN

Aug 28, 2016

pasula1.jpg

S-au împlinit în acest an nouă decenii și jumătate de la nașterea lui Aurel Păsulă, unul dintre țăranii noștri luminați, care a fost înzestrat cu harul de a scrie versuri. Numele său rămâne asociat cu începuturile vieții literare organizate a românilor din Voivodina.


Fiul poetului popular Vichentie Păsulă-Țuțan, Aurel Păsulă s-a născut la 30 iunie 1921 în localitatea Jamu-Mic și a adormit întru Domnul în ziua de 16 martie 2012, la Mesici.

Școala primară (cu șase clase, mult pe atunci) a urmat-o în satul natal, avându-l învățător pe Theodor Cozac, de origine din Ferendia, România. Cu sprijinul tatălui său, Aurel pășise mai devreme decât colegii săi pe tărâmul literelor mari și mici, situație remarcată și luată în considerare de învățătorul său. Acesta, alături de preotul Cornel Șdicu, a acordat apoi o atenție sporită dezvoltării interesului și a dragostei pentru carte a discipolului lor. Ca elev, Aurel avea acces la cărțile din biblioteca preotului, iar acasă dispunea de diverse publicații, pe care tatăl său le primea din România. Pe lângă faptul că citea intensiv, mai târziu, tot la îndemnul tatălui a început și să scrie, exprimându-și impresiile sau sentimentele proprii, ori prelucrând subiecte sugerate de tatăl său.

Din perioada inițierilor scriitoricești datează și poezia semnată și prezentată de poet în anul 1937, la Vârșeț, cu ocazia aniversării a 10 ani de apariție a ziarului Nădejdea. Versurile în manuscris le oferim alăturat, ca document inedit, care aduce aminte de zilele când autorul lor se afla printre noi.

În același an, 1937, a început să publice în paginile ziarului Nădejdea creații folclorice populare colecționate. Manuscrisele poetului relevă faptul că anul menționat a fost deosebit de productiv în ceea ce privește poeziile de autor, însă acestea nu au văzut lumina tiparului. Mult mai târziu, mai precis după patru decenii, versurile scrise în perioada anilor 1936-1946 au fost selecționate de Radu Flora și apoi integrate în volumul intitulat - Versuri, care a apărut la Editura ,,Libertatea” în anul 1976.

În anii adolescenței, Aurel Păsulă și-a achiziționat un fond propriu de carte (procurate în special din România), care până la vârsta de 17 ani conținea aproximativ 100 de volume. Toate titlurile le-a consemnat cu grijă într-un registru special, care oferea detalii privind denumirea publicației, autorul, editorul și numărul de exemplare.

În urma absolvirii cu succes a școlii primare, Aurel Păsulă nu a continuat studiile, iar în anul 1938 s-a căsătorit și s-a stabilit în satul Mesici, unde a rămas până la sfârșitul vieții.

În perioada următoare și-a extins arealul preocupărilor literare și al relațiilor de colaborare cu cei care manifestau interese similare. În acest context amintim colaborarea cu Iovan Putnic, prezentat cititorilor noștri în primul număr al ziarului ,,Foaia codrenilor” și inițiativele de apropiere de tinerii progresiști români.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial destinul poetului s-a contopit cu destinul locului și al semenilor. Astfel, în anii 1942, 1943, 1944 se afla în rândurile tinerilor care au fost duși la muncă forțată. A trăit ca martor ocular și tragedia bombardării localității Alibunar.

8-1.jpg

Transformările socio-culturale și politice, care s-au produs în societatea iugoslavă în urma celei de-a doua conflagrații mondiale, au impus prefaceri radicale și în viața culturală a românilor de pe aceste meleaguri. Acestea au început să devină realități încă din primăvara anului 1945, odată înființarea Uniunii culturale a românilor din Voivodina, cu apariția săptămânalului Libertatea și reluarea activității Societății literare a elevilor, care activa în cadrul internatului român de la Vârșeț.

În anul următor Uniunea culturală a românilor din Voivodina a organizat un concurs literar cu premii, urmărindu-se evident stimularea talentelor tinere. La acest concurs Aurel Păsulă a participat cu poezia Sub Fastica germană și a obținut Premiul II. Șirul evenimentelor culturale în care a fost implicat și Aurel Păsulă au continuat apoi cu înființarea Libertății literare, suplimentul lunar al ziarului Libertatea, care a început să apară din luna aprilie 1946. Redactor responsabil al publicației era Vasile Popa, iar Aurel Păsulă era membru al redacției, alături de Radu Flora, Ion Bălan și Doina Mihailov. Încă de la cel de-al doilea număr, pe paginile Libertății literare au fost publicate și versuri semnate de Aurel Păsulă.

În ziua de 11 august 1946, la Coștei, a avut loc prima întrunire a tinerilor scriitori români, care au decis înființarea Cercului literar ,,Lumina”. La această manifestare, în cadrul căreia poeții și prozatorii au prezentat creații proprii, a fost prezent și Aurel Păsulă.

După săvârșirea stagiului militar (în Croația, în perioada 1946-1948), poetul continuă să publice versuri în revista Lumina, Calendarele ziarului „Libertatea” și mai târziu în „Analele Societății de limba română”.

După anul 1970, când literatura română din Voivodina era cuprinsă de fiorul modernității, poetul a fost preocupat de scrierea baladelor epice în stil popular.

Talentul și lecturile literare insistente, care au traversat deopotrivă literatura universală, română și sârbă) i-au asigurat poetului oportunitatea de a-și depăși statutul dobândit prin tradiție. „Oricum Aurel Păsulă nu este un simplu poet țăran, ci este ceva mai mult decît atăt, este un poet...” (Radu Flora).

Foaia Codrenilor, nr. 2

 

Bibliografie:

 

  • Flora (1971): Radu Flora, Literatura română din Voivodina, Panorama unui sfert de veac (1946-1970), Panciova: Editura „Libertatea”

  • Păsulă (1976) Aurel Păsulă: Versuri, Panciova: Editura „Libertatea”

  • Brândușa Juică:  Între cei de la început: Aurel Păsulă – poet ţăran (30 iunie 1921- 16 martie 2012, în „Lumina – Revistă de literatură, artă şi cultură trasfrontalieră“ , LXVI, Seria nouă, nr. 1-2/ 2013, „Libertatea”, Panciova, YU ISSN – 0350-4174, pag. 85-88;

 

Articole similare selectate pentru tine