Moment istoric pentru românii din Kučevo

Sep 06, 2016

Știam de Kučevo că este comuna (raionul) cu cel mai mare procent de români din toată Serbia. Mai știam că aici nu fusese organizată niciodată vreo manifestare culturală în care să se afirme clar adevărul istoric și științific că ”vlasi” este doar un exonim pentru ”români”. Dovadă este faptul că nimeni dintre cei din sală nu a contestat că niciodată între ei, în limba maternă, nu își spun altfel decât ”români”/”rumâni”.

Sâmbătă, 3 septembrie 2016, de la ora 18,30, în Sala Mare a fostului comitet al orașului Kucevo din Serbia de Răsărit a fost sărbătorită Ziua Limbii Române, în sârbește ”Dan Vlaškog (Rumunskog) Jezika”.

Ideea sărbătoririi limbii române la Kučevo au avut-o familia de tineri intelectuali Ivița Glișici și Jasmina Glišić, inimoșii mei prieteni Jiva Momirovici și Sașa Jovanovici, juristul Dragan Demici, cu sprijinul domnului Jivoslav Lazici, al profesoarei de limba română Sanela Ankici, minunata familie de români din Turija, a învățătoarei Marijana Markovici și a lui Zlatan Bogdanovici și al altor prieteni de-ai lor.

A fost prezent cu un moment artistic și un grup de români din Vidin, Bulgaria, grup condus de doamna Albena Borisova.

Domnul viceprimar Vlastimir Babici a prezentat în limba română, în aplauzele celor prezenți, mesajul primarului Novița Janoșevici către participanții la sărbătoare.

Domnul drd. dipl. ing. Ivița Glișici a prezentat publicului de la tribună dar și într-un material scris date despre răspândirea și istoria limbii române.

Cel mai frumos mesaj și îndemn către părinți de a-și învăța în primul rând copiii limba română în familie l-a avut doamna drd. Iasmina Glišić, doctorand la istorie la Cluj, cea care de ani de zile face demersuri pentru a se asigura în școlile din Serbia dreptul la învățarea limbii materne române.

Despre începuturile demersurilor pentru limba română în Serbia de Răsărit, despre progresele înregistrate și despre soluțiile pentru viitor au vorbit domnii Jivoslav Lazici și Dragan Demici.

Adunarea a fost binecuvântată de părintele Bobului, parohul bisericii românești din Isakova.

Copii și tineri din peste 10 localități din zonă au recitat poezii ale clasicilor români sau au cântat melodii românești. Două eleve ale doamnei profesoare Zvezdana Stanojevici au prezentat două poezii în limba română scrise chiar de ele.

Adunarea a fost salutată de reprezentanții ambasadei române la Belgrad.

Jiva Momirovici și Sanela Ankici au înmânat participanților diplome care să le amintească faptul că au participat la acest moment istoric pentru Kučevo, pentru comunitatea românească de aici și pentru prietenia dintre Serbia și România.

Printre cărțile expuse s-a aflat și volumul istoricului Slavoljub Gacovići, ”De la romani și latină la românii timoceni și română” (Od Rimljana i latinskog do Rumuna Timočana i rumunskog), volum tipărit de Nacionalni savet vlaške nacionalne manjine, Bor, 2008.

Viorel Dolha, președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România a prezentat adunării din istoria ”vlahilor” din Arad și Transilvania (fiindcă așa au fost numiți românii de peste tot de către alții, în alte limbi), despre sutele de ani în care să fii vlah/român era un stigmat. A fost felicitată Vesna Schubert, președinta Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia pentru ideea de a scrie un memoriu către noul ministru al educației de la Belgrad prin care să îi prezentăm soluții de îmbunătățire a statutului limbii materne române în școlile din Serbia, memoriu pe care să îl semneze asociații ale profesorilor din Serbia și România.

Organizatori ai reușitei manifestări au fost:

- Asociația Părinților care Doresc să Învețe Copiii lor Limba Română la Școală ”Sandu Timoc”;

- Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia;

 Românii de pe Valea Pekului;

- Forumul European pentru Istorie și Cultură-Filiala Serbia;

- Inițiativa Culturală Românească din Jagubița.

Viorel Dolha