Misterul tatuajelor adevărate

Sep 14, 2016

Un studiu, despre care nu se ştie exact cine l-a comandat, a generat numeroase controverse şi a împărţit lumea ştiinţifică americană în două tabere. Studiul se referea la efectele pe care diversele tatuaje le au asupra oamenilor şi era argumentat şi cu o serie de exemple preluate de la diverse popoare, inclusiv legende.

Dar, ceea ce a şocat lumea de ştiinţă a fost faptul că cercetarea în cauza se pare că s-a desfăşurat timp de peste 15 ani pe oameni, fără ca acestora să li se spună că sunt subiecţi şi fără să li se atragă atenţia în vreun anumit fel asupra consecinţelor, relatează secretelefemeilor.ro. Studiul a pornit de la constatarea anumitor coincidenţe la indivizi din popoare diferite. Analizând textele istorice şi legendele pe care le-au avut la dispoziţie, americanii au observat că, la majoritatea popoarelor, clasele de elită, respectiv conducătorii, aveau diverse tatuaje pe corp. Unele reprezentau numele persoanei în cauză, altele imagini de plante sau animale sacre pentru poporul respectiv, dar cele mai multe cuprindeau simbolul totemic care arată descendenţa persoanei în cauză. Nici măcar românii, că popor nu a făcut excepţie. Marile familii domneşti, Basarabii şi Musatinii, cu toate ramurile lor descendente îşi însemnau copiii cu simbolul dinastic. În felul acesta, toţi copiii pe care domnitorul îi avea cu femeile din popor aveau acelaşi drept la domnie că şi copiii născuţi în urma căsniciei. Din păcate, această meteahnă a domnitorilor noştri de a face copii peste tot, a fost şi una din cauzele fărâmiţării puterii centrale, toţi încercându-şi norocul la domnie.

În continuare au fost studiate tatuajele folosite de indienii precolumbieni ca şi de triburile de indieni de după debarcarea europenilor. Majoritatea luptătorilor activi aveau o poreclă, un supranume pe care îl dobindiseră ca urmare a exercitării unor capacităţi fie native fie acumulate în urma experienţei. Există o tradiţie conform căreia, şefii supremi ai unui trib erau aleşi din rândul celor mai violenţi luptători. Se consideră că cei violenţi au mult mai multă energie faţă de ceilalţi iar aceasta, canalizată pe o direcţie bună, poate da rezultate mai multe şi mai eficiente. Indienii buni nu prea erau luaţi în considerare la alegerile supreme, fiind consideraţi persoane prea “moi” pentru o astfel de responsabilitate. Pe de altă parte, în clipa în care tinerii indieni treceau testul maturităţii şi intrau în luptă, primeau un nume diferit de cel pe care-l avuseseră până atunci. Interesant este altceva şi anume faptul că majoritatea supranumelor reprezentau figuri de animale feroce: “Marele Urs Grizzly”, “Pantera”, “Ghepardul furios”, “Tigrul savanei” etc.

Fiecare din aceşti indieni îşi tatua pe piept sau pe braţe animalul pe care-l reprezenta şi pe care încerca din răsputeri să-l imite. Ţinând cont de toată baza de informaţii de care dispuneau, cercetătorii au început studiul “pe viu”. În felul acesta, făcând rost de finanţări, au deschis un salon de tatuaje unde tinerii veneau pentru a-şi imprima diverse desene. O serie de persoane dinainte pregătite încercau să îndrume doritorii în vederea acceptării unui anumit tatuaj. Persoanele erau intervievate şi se încerca ţinerea lor sub observaţie pe durata mai multor ani. În felul acesta s-a constatat că cei care şi-au imprimat pe corp un animal sălbatic, fioros, un prădător, au fost persoanele cele mai implicate în scandaluri sau bătăi, pe când cei care şi-au imprimat flori sau diverse plante, au avut o viaţă domestică, lipsită de secvenţe spectaculoase, plină de bucurii. Viaţa cea mai violenţă au avut-o cei care au solicitat tatuaje cu diavoli sau diverse entităţi negative. Aceştia duceau preponderent o viaţă de delicvenți, nu puţine fiind cazurile celor implicaţi în crime.

După 5 ani, timp în care au fost strânse toate datele despre cei care veneau să se tatueze, cercetările au luat o direcţie ciudată. Pornind de la ideea că desenul făcut pe corp are influenţe asupra psihicului uman, americanii au început să aplice geometria spirituală asupra corpurilor. Următoarele tatuaje au fost triunghiurile, cercurile, spiralele, piramidele, făcute pe diverse zone ale corpului cât şi la anumite scări. Efectul constatat a fost extraordinar. Astfel, cei cărora li se tatuase pe corp un triunghi au avut o viaţă liniştită, fără certuri semnificative cu cei din jur, o viaţă de familişti convinşi şi cu unele înclinaţii spirituale. Cei care aveau ca tatuaje diverse spirale au urmat o carieră sportivă, fiind persoane pline de energie şi mereu în căutare de provocări, de bariere pe care să le doboare. Spre deosebire de cei mai sus menţionaţi, cei care au avut tatuat pe corp desenul unei piramide s-au dovedit a fi persoane violente, chiar dacă anterior nu avuseseră nici un fel de antecedent în acest sens, căutând să fie mereu în centrul atenţiei şi să-i conducă pe cei din jur. Punând cap la cap cercetările, s-a decis urmarea unei căi de mijloc şi anume cea a tatuajelor temporare. În felul acesta se putea obţine un efect maxim pe o anumită durata de timp, evitându-se transformarea oamenilor în nişte roboţi şi evitând, totodată, obţinerea unui efect invers. Din păcate, în spatele investitorilor care s-au arătat interesaţi de studiu au stat anumite forţe militare, interesate în obţinerea luptătorului perfect. Din acest motiv, cercetările au fost deturnate într-o altă direcţie. Pe corpurile oamenilor au început să fie tatuate figuri geometrice generatoare de efecte accelerate. S-a obţinut o rezistenţă fizică mai mare, capacitatea de a suporta dureri extreme, dorinţa de a învinge cu orice. Doar că, în toate aceste cercetări nu s-a ţinut cont de… natura umană. De faptul că organismul este asemănător unei baterii, consumându-se cu timpul până la epuizare. Asta s-a întâmplat şi cu subiecţii involuntari. După o perioadă de timp în care au excelat în toate funcţiunile lor fizice şi fiziologice, finalul a fost dezastruos. Aproape toţi au avut depresii nervoase, unii necesitând internarea lor ca bolnavi psihic, periculoşi iar câţiva sinucigându-se, întrucât nu mai suportau propria lor existenţă.

O ameliorare a situaţiei bolnavilor a avut loc numai după ce tatuajele le-au fost scoase de pe piele şi după ce au urmat şedinţe de psihoterapie pentru revenirea completă. Asta i-a convins pe cercetători că cele mai bune sunt tatuajele temporare, în felul acesta prelungindu-se uzura fizică a unei persoane, de fiecare dată putându-se aplica câte un tatuaj pentru activarea unor  funcţiuni fiziologice. Scandalul în presă a izbucnit în urma sinuciderii unuia dintre subiecţi care suferise o depresie nervoasă şi care nu mai putuse dormi timp de aproape 50 de zile. În urma oboselii acumulate, John Stuart, un tânăr de numai 22 de ani, s-a sinucis aruncându-se de pe terasa unui zgârie nori. Familia care nu s-a mulţumit cu raportul poliţiei, a efectuat cercetări pe cont propriu, reuşind să între în baza de date aflate într-un calculator din salonul de tatuare. Descoperind numele mai multor persoane s-a luat contactul cu toate, în ideea aflării adevărului. Multitudinea de coincidenţe cât şi amintirile unora dintre persoanele anchetate, i-a determinat, în cele din urmă, pe poliţiştii locali să efectueze o percheziţie la salonul de tatuaje. Dar, din păcate, acolo nu mai era nimeni, orice urmă fiind ştearsă. La ora actuală poliţiştii încă mai încearcă să dea de urma unor persoane ale căror nume erau introduse în baza de date copiată, dar şansele lor de reuşită sunt aproape nule, multe persoane dintre cele folosite drept cobăi umani fiind emigranţi ilegali sau persoane fără adăpost şi fără identitate. Ca o consecinţă a scandalului, la câteva luni după ce paginile ziarelor gemeau de acuzaţii fără nici o adresa exactă, apăreau, tot în presă, rezultatele unui studiu asupra… efectului terapeutic al tatuajelor. Noul subiect a făcut să se stângă ecourile negative despre cercetările ilegale, majoritatea americanilor fiind extrem de interesaţi de noile posibilităţi oferite de… ştiinţă.