Ce viitor au tinerii din Serbia?

Sep 17, 2016

Cercetările făcute recent arată că tinerii din Serbia sunt apatici, aşteaptă soluţii rapide, nu au voinţa să schimbe lucrurile şi deseori doresc să plece din ţară.

Conform anchetelor efectuate în 27 de facultăţi din Belgrad, două treimi dintre studenţi intenţionează ca după terminarea studiilor să plece din ţară. Anchetele au arătat şi că tinerii sunt nemulţumiţi cu situaţia din Serbia, iar nemulţumirea lor creşte atunci când au între 25 şi 30 de ani şi îşi caută post.

Un tânăr în vârstă de 24 de ani din Europa a terminat facultatea, munceşte voluntar cinci ore pe săptămână şi ştie cum va arăta viaţa sa peste cinci ani. Cetăţeanul din Serbia, la 24 de ani, a terminat facultatea sau şcoala medie şi este în căutarea unui post de muncă. Nu are viziunea clară despre cum va arăta viaţa sa peste doi ani. Numărul persoanelor cu studii superioare în Serbia este permanent în scădere, iar în lume creşte.

Oficial, în categoria tinerilor intră cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 30 de ani. Rata şomajului este cea mai mare în rândul populaţiei din acest interval de vârstă. Tinerii de astăzi au crescut în anii de război, sau de după război, afectaţi de tensiunile politice. Imaginile de război le-a înlocuit euforia cincioctombristă, care a fost de scurtă durată. A urmat ,,criza trainică”: moartea premierului Đinđić, lupta pentru Kosovo, nenumăratele afere fără epilog, conflictele de natură politică, crizele economice, şomajul, sărăcia...

Generaţia tânără a crescut influenţată de toate cele enumerate, iar războaiele din trecut dictează în continuare viaţa lor. După cum susţine psihologul Zoran Milivojević, cu toate că mulţi nici nu au fost născuţi în perioada conflictelor armate, sentimentul de umilinţă şi vinovăţie îi urmăreşte constant. Aşa cum susţine Milivojević, avem, pe de o parte, tineri patrioţi. Viaţa lor a fost influenţată în mare măsură de evenimentele din trecut. Pe de altă parte, avem tineri ,,europeni”, care se distanţează de cele întâmplate şi de imaginea negativă a ţării în lume. Ei nu sunt interesaţi de conflictele care s-au iscat şi consideră că nu au nici o vină pentru cele ce s-au întâmplat când ei au fost mici sau nici nu au fost născuţi.

Conform cercetărilor făcute de CESID, 44% dintre tineri îşi petrec timpul cu prietenii, în locurile de distracţie, şi doar un procent dintre cei anchetaţi au un hobby, merg la teatru sau la cinema. Numai 3% dintre tinerii noştri folosesc timpul liber pentru perfecţionare. Cca 55% au menţionat că au călătorit în străinătate.

Datele de care dispune Ministerul Afacerilor Interne arată că acest procent este mult mai mic. Se presupune că le este ruşine să spună că nu călătoresc niciunde.

Cel mai mare idol al tinerilor este Novak Đoković. Acesta a fost răspunsul a 40% dintre cei anchetaţi.

Cu toate că în trecut tinerii din Serbia nu au fost interesaţi de politică, iar atitudinea lor faţă de politicieni a fost negativă, în ultimii ani un număr mare dintre ei consideră că un carnet de partid reprezintă şansa de angajare.

În viziunea generaţiei tienere, activitatea pe tărâm politic este mai importantă decât notele de zece din carnetul de student. Peste 80% dintre cetăţenii din Serbia cu vârsta cuprinsă în 15 şi 30 de ani consideră că dacă posedă carnet de partid se vor angaja mai repede şi un procent mult mai mic dintre tineri se înscriu în partidele politice pentru că sunt adepţii ideilor promovate de acestea. După cum se estimează, din aproximativ un milion şi jumătate de tineri, câţi există în Serbia, mai mult de 250.000 activează pe plan politic, deci fiecare al şaselea tânăr.

Pe seama cui rămâne ţara? Anđelka Milić, profesoară la Catedra de sociologie din cadrul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Belgrad, dă următorul răspuns: - Ţara rămâne pe seama unei generaţii care a crescut într-o societatea haotică şi în care toate instituţiile au fost distruse. S-au maturizat înconjuraţi de sărăcie. Toţi doresc să scape de aceasta, numai că au găsit două căi: unii vor să părăsească ţara, iar alţii, pentru că nu văd nici un viitor, fug în trecut.

Cercetările făcute de agenţia ,,Media Galup“ arată că în ţara noastră chiar 57% dintre populaţia cu vârsta între 25 şi 34 de ani trăiesc cu părinţii. Copilăria prelungită este un fenomen des întâlnit în ţările sud-europene, mai ales în Italia, ţară al cărei ministru pentru Administraţia de Stat şi Inovaţii Renato Bruneto a anunţat că va propune legea prin care se va interzice persoanelor majore să trăiască cu părinţii, relatează publicaţia ,,021“. Cei vizaţi în domeniu se întreabă dacă o asemenea lege ar da rezultate la noi ţară, dacă se pun pe hârtie toate cheltuielile pe care le face tânărul în procesul de separare de părinţi. Chiria pentru o garsonieră sau apartament cu o cameră la Belgrad costă cel puţin 150-200 euro, iar la Novi Sad între 120 şi 150 euro. Dacă adaugăm şi banii pentru cheltuielile de apartament şi pe care trebuie cumpărată mâncare ajungem la suma de cel puţin 300 euro lunar la Belgrad, iar la Novi Sad – 220 euro. Majoritatea tinerilor nu pot trăi singuri pentru că nu sunt angajaţi.

Marina Ancaițan (Tinerețea, nr. 8-9)