Fotografia de stradă sau momentul decisiv

Sep 25, 2016

Cel mai bun lucru în fotografia de stradă este faptul că acela care priveşte forma finală a pozei poate descoperi în ea mai mult decât însuşi fotograful. Multe lucruri se întimplă într-un oraş, chiar şi într-un mic cartier, pe o stradă laturalnică, la orice moment din zi.

Nu e un lucru uşor să faci fotografii în stradă, dar nici chiar atât greu să atârni aparatul de fotografiat de gât şi să umbli anapoda, făcând instantanee oamenilor. Este o plăcere aparte să observi oameni necunoscuţi, să încerci să-i dezvălui, să surprinzi părtile nevăzute cu ochiul liber. Aşa le dai o identitate nouă.

Cel mai bun lucru în fotografia de stradă este faptul că acela care priveşte forma finală a pozei poate descoperi în ea mai mult decât însuşi fotograful. Multe lucruri se întimplă într-un oraş, chiar şi într-un mic cartier, pe o stradă laturalnică, la orice moment din zi.

Fotografia ne permite să imortalizăm aceste momente şi astfel să putem intra în interiorul acesteia şi studia toate micile drame şi fericiri ce au loc atunci.

Cel mai valoros lucru în fotografia de stradă: hazardul!

Fotografia de stradă este o ramură extrem de importantă a fotografiei. Are o istorie mare în spate şi cei mai mari fotografi au practicat-o. Totuşi, nu putem da o definiţie exactă. O semnificaţie mai urbană a fotografiei de stradă ar include şi fotografii făcute în subteran, în metrouri. Strada poate fi un cadru general, dar poate fi în acelaşi timp subiectul principal al fotografiei, începând de la peisajul urban, de la blocuri pâna la strada goală. Totuşi, cea mai interesantă cu adevarat este fotografia oamenilor, a bărbaţilor, femeilor şi copiilor, în stradă şi în locurile publice.

Strada devine astfel cadrul, scena ,,teatrului vieţii", unde actori sunt trecătorii, locuitorii, comercianţii.

Fotograful surprinde starea de spirit a străzii, iar de multe ori prin fotografia străzii se poate spune o poveste, ceea ce leagă acest gen de fotoreportaj. Practic, este strada privită prin ochiul unui fotograf.  Fotografia de stradă și fotografia documentară pot fi genuri foarte similare de fotografie, care de multe ori se suprapun în timp ce au calități individuale distincte.

Stilul documentar este definit prin mesajul său premeditat și intenția de a înregistra anumite evenimente din istorie. Abordarea documenentară include aspecte legate de jurnalism, artă, educație, sociologie și istorie. Fotografiile de stradă sunt, practic, oglinda societății, care afișează scene ”nemanipulate”, cu subiecții ca de obicei sunt inconștienți.

Fotografiile de stradă depun eforturi pentru a surprinde viața și cultura străzilor orășenești, în căutarea a ceea ce Henri Cartier-Bresson, probabil, cel mai faimos fotograf de stradă, a numit ,,momentul decisiv".

Henri Cartier-Bresson

Cine este Henri Cartier-Bresson?

Henri Cartier-Bresson (22 august 1908 – 3 august 2004) a fost un fotograf francez considerat a fi părintele fotojurnalismului modern. El a fost printre primii adoptanți ai formatului 35mm și maestru al fotografiei candide. Este ”creatorul” momentului decisiv care a influențat generații de fotografi ce i-au urmat.

În primavara lui 1947, Henri Cartier-Bresson, împreuna cu Robert Capa, David Seymour, William Vandivert și George Rodger fondează ”Magnum Photos”. Fiecare avea de acoperit o anumită zonă geografică; Cartier-Bresson avea să se ocupe de India şi China. Misiunea ”Magnum Photos" era de a ”simţi pulsul vieţii”…

Cartier-Bresson a dobândit recunoaşterea internaţională în anii 1948 – 1949, când a documentat fotografi cu funeraliile lui Mahatma Gandhi, ultimele luni ale Războiului Civil din China şi primele luni ale regimului maoist, eliberarea Indiilor Olandeze şi formarea Indoneziei în 1952. A cutreierat lumea în lung și-n lat (China, Mexic, Canada, SUA, India, Japonia, Uniunea Sovietică) şi a fost primul fotograf occidental lăsat să fotografieze ”liber” în Blocul Sovietic.

În 1952 a publicat cartea Images à la sauvette, a cărei ediție în engleză avea titlul The Decisive Moment. Conţinea un portofoliu de 126 fotografii din Est şi din Vest. Prefaţa conţinea citate din Cardinalul de Retz: “Il n’y a rien dans ce monde qui n’ait un moment decisif” (Nu e nimic în această lume care să nu fie un moment decisiv).

În 1957, într-un interviu acordat gazetei ”Washington Post", Henri Cartier-Bresson a declarat: ,,Fotografia nu e ca pictura; există o fracţiune de secundă de creativitate. Ochiul tău trebuie să vadă compoziţia ca o expresie a

ceea ce îţi oferă viaţa şi tu trebuie să intuieşti când să declanşezi aparatul. Acesta este momentul de creativitate al fotografului…

Oop! Momentul! Dacă l-ai ratat, e pierdut pe vecie!

Marin Mohan (Tinerețea 2011)