Istoria culturală a Banatului 8/8

Nov 28, 2016

În acest context efervescent din punct de vedere economic şi social, faptele culturale sunt şi ele de excepţie. Nici nu ştii despre care să vorbeşti mai întâi, căreia să−i acorzi un spaţiu mai amplu, pe care să o raportezi unui anumit curent sau idei culturale naţionale, europene sau mondiale.

Un fenomen cu o excepţională amplitudine şi întindere în timp a fost cel coral. Izvorât din două curente: cel religios (ortodox şi catolic) şi cel popular (al fiecărei etnii locuitoare), cântul coral a cunoscut în secolele al XIX−lea şi al XX−lea o adevărată explozie. Existenţa mai multor coruri bisericeşti confesionale în acelaşi sat, apoi existent corurilor mixte (religioase şi laice, bărbăteşti şi femeieşti) a condus la o efervescenţă corală nemaiîntâlnită în alte părţi.

Concursurile corale s−au desfăşurat atât la evenimentele festive ale comunităţilor bănăţene, cât şi cu prilejul unor concursuri specifice. Un alt fenomen este implicarea în cadrul unui cor (societăţi corale sau reuniune de cântări şi muzică) a unor oameni aparţinând altor etnii decât cea iniţială a corului; astfel au apărut ansambluri corale redutabile ce grupau cele mai bune voci ale comunităţii locale şi care au obţinut cel mai mari scucese internaţionale.

O altă componentă a spiritualităţii bănăţene a fost fanfara. Rezultantă a muzicii militare şi a celei a coloniştilor, fanfara bănăţeană – iniţial pe criterii etnice şi religioase – a surclasat această ipostază şi a devenit o componentă a folclorului etniilor bănăţene.

Compozitori şi autodidacţi au compus pentru aceste formaţii piese de rezistenţă iar concursurile de fanfare sunt şi azi o permanenţă bănăţeană.

Fenomen cu totul singular pe plan european şi mondial este cel reprezentat de ţăranii condeieri, tăranii poeţi, ţăranii scriitori, ţăranii publicişti. Dezvoltată în rândul ţărănimii bănăţene cunoscătoare de carte, acţiunea a fost aureolată de prestaţia ţăranilor români bănăţeni. Fenomenul a continuat până spre sfărşitul veacului al XX−lea. Au apărut iniţial producţii literare ale acestora, apoi publicaţii ţărăneşti, dar şi volume de versuri, proză, chiar teatru, a productivilor şi inventivilor ţărani.

Concert coral la Mitropolia Banatului din Timișoara

Secolul al XX−lea înseamnă profesionalizarea culturală a ţinutului bănăţean. De la statutul de provincie culturală, Banatul a trecut la cel de centru cultural, cu varianta de creator şi exportator de talente. Să explicităm pe domenii, întrucât numele sunt atât de numeroase încât nu pot fi cuprinse în aceste pagini.

În domeniul artelor plastice Banatul a oferit României, Ungariei, Iugoslaviei, Austriei, Germaniei dar şi altor state de pe alte continente artişti extrem de valoroşi şi bine cotaţi.

În planul teatrului, muzicii simfonice şi de operă, aceleaşi ţări au beneficiat de actori, interpreţi şi solişti de talie europeană şi mondială. Cinematografia europeană şi chiar mondială (vezi Hollywood – Johnny Weismüller, Bela Lugosi etc.) a avut actori provenind din Banat, drept capete de afiş în producţii şi superproducţii memorabile.

Poeţi şi scriitori, dramaturgi, eseişti şi critici literari, teatrali şi cinematografici, au scris şi au publicat sute de volume de certă valoare; scrise în diverse limbi, scrise prin prisma unui curent artistic sau a altuia, operele lor rămân ca valoare a patrimoniului cultural european. În domeniul ştiinţelor militare, al strategiei şi tacticii, Banatul a oferit o serie de mareşali şi generali, ingineri militari de valoare europeană.

În planul arhitecturii bănăţenii s−au impus în mai multe capitale şi ţări europene.

În domeniul ştiinţei şi tehnicii realizările oamenilor din Banat au fost de absolută excepţie, pornind de la prima geometrie noneuclidiană a lumii (Bolyai Janos, Timişoara, 1823), primul avion cu motor din lume (Traian Vuia, Paris, 1906) până la mii şi mii de invenţii patentate peste tot în lume.

Iată aşadar, o posibilă introducere la un fenomen extrem de vast, de interesant, dar complex şi parţial necunoscut: istoria culturală a Banatului. Intenţia a fost doar de a semnala câteva dintre coordonatele istorice, în dorinţa studiului interdisciplinar obligatoriu pentru această generaţie matură cultural dar şi pentru cele viitoare.

Dr. Ioan Haţegan, istoric, Academia Română, Timişoara

Foto: Corul ”Doina Banatului”