Cele mai vechi fosile Homo sapiens au fost găsite în Maroc

Jun 12, 2017

În Maroc, într-o peşteră numită Jebel Irhoud, s-a descoperit craniul de Homo sapiens care a fost datat la o vechime de 300.000 de ani, fiind cea mai veche dovadă a existenţei omului de până acum, cu 100.000 de ani mai mult decât cea mai veche fosilă descoperită anterior.

Această descoperire sugerează că primele capitole ale poveştii speciei noastre au avut loc în toată întinderea continentului african, scrie Science Magazine.

Până în present, cele mai multe fosile au fost găsite în estul Africii, zonă care a fost considerată leagănul evoluţiei umane. La Herto, în Etiopia, cercetătorii au datat cranii vechi de 160.000 de ani. Mai la sud, la Omo Kibish, două cranii au fost datate acum 195.000 de ani, reprezentând şi cele mai vechi dovezi ale existenţei omului. Michael Petraglia, de la Institutul Max Planck, a precizat că „mantra a fost că speciaţia lui Homo sapiens a avut loc acum aproximativ 200.000 de ani”.

Descoperirea craniului fosilizat la Jebel Irhoud a fost realizată încă din 1961, datorită minerilor care exploatau barit. Peștera Jebel Irhoud se găsește la 75 de kilometri de coasta de vest a Marocului. Paleoantropologul francez Jean-Jacques Hublin a avut posibilitatea să primească finanţare pentru a redeschide peştera, începând, împreună cu echipa sa excavările în 2004, sperând să dateze stratele de sediment intact şi să le asocieze stratului unde s-a realizat descoperirea craniului.

Echipa a găsit fragmente de cranii, fălci, dinţi şi oase de la membre de la cel puţin cinci indivizi, inclusiv de la un copil şi un adolescent. Toate acestea provin dintr-un singur strat care mai conţine şi unelte de piatră. În urma analizelor asupra craniilor, Hublin împreună cu colegul său Philipp Gunz, paleoantropolog la Institutul Max Planck, s-a observat că acestea au similarităţi cu craniul descoperit în 1961: trăsături faciale similare oamenilor moderni, dar craniul alungit şi dinţii mari trădau trăsături primitive.

Fosilele sugerează că feţele au dezvoltat trăsăturile moderne înaintea rotunjirii cutiei craniene- aceste trăsături moderne ale craniului se observă abia în fosilele de la Herto de acum aproximativ 200.000 de ani. De asemenea, neanderthalii au urmat acelaşi tipar: fosilele de acum 400.000 de ani descoperite în Spania prezintă cranii alungite cu trăsături faciale specifice neanderthalilor de vârstă mai recentă. „Este un argument plauzibil că feţele au evoluat primele”, precizează paleoantropologul Richard Klein, de la Stanford University din Palo Alto, California.

Totuşi, cercetătorii nu cunosc ce a determminat această evoluţie. O ipoteză are legătură cu uneltele arse din silex, fiind şi o dovadă că oamenii de la Jebel Irhoud controlau focul. Uneltele au ajutat, de asemenea, la datarea fosilelor. Arheologul Daniel Richter, de la Max Planck, a folosit o tehnică de termoluminiscenţă pentru a măsura timpul trecut de la încălzirea (cu foc) a mineralelor din silex. Astfel, a obţinut 14 date a căror medie este de 314.000 de ani, cu o marjă de 280.000 - 350.000 de ani. Aceasta se potriveşte cu o datare radiometrică a dinţilor care are o medie de 286.000 de ani (254.000 - 318.000 ani).

Credit - G. Grullón/Science

Echipa nu propune ca populaţia de la Jebel Irhoud să fie direct legată de oameni, ci mai degrabă aceşti oameni arhaici făceau parte dintr-o populaţie mai diversă care se întindea pe tot continentul Africii, în perioada în care Sahara era verde, acum 300.000 - 330.000 de ani, care mai apoi a evoluat într-un grup care a dus la oamenii moderni. „Evoluţia lui H. sapiens a avut loc la scară continentală”, precizează Gunz.

Această imagine este susţinută şi de descoperirile echipei lui Hublin. Uneltele şi procedeul acestora de fabricare este caracteristic Epocii medii a Pietrei şi a fost inventat de specia arhaică H. heidelbergensis, conform cercetătorilor de până acum.

De asemenea, noua descoperire va ajuta savanţii să dateze şi să clasifice mai multe fosile din Africa, ce au o combinaţie de caracteristici moderne şi primitive. Un exemplu în acest sens este craniul descoperit la Florisbad din Africa de Sud, care are o vârstă de 260.000 de ani şi care poate fi un Homo sapiens. Noua abordare poate ajuta la realizarea unei distincţii clare dintre Homo sapiens şi Homo naledi, care trăia în acea perioadă în Africa de Sud.

Foto: Credit - © PHILIPP GUNZ, MPI EVA LEIPZIG