Situația minorității române din Serbia, o „problemă sensibilă"

Aug 11, 2017

Ministrul român de externe, Teodor Meleșcanu, a declarat că pentru București, o „problemă sensibilă" o reprezintă situația minorității române din întreaga Serbie. Meleșcanu a declarat că așteaptă un progres vizibil în această problemă și a subliniat că apreciază rolul pe care Serbia îl joacă în stabilitatea regiunii Balcanilor de Vest.

În interviul acordat portalului European Western Balkans, la constatarea că anul trecut, înainte de deschiderea Capitolului 23, România și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu situația minorității române din Serbia, Teodor Meleșcanu a răspuns că „România sprijină ferm aderarea Serbiei la Uniunea Europeană". „Anul trecut, România a fost de acord cu deschiderea celor mai complexe capitole (Capitolul 23 – Justiție și Drepturi fundamentale și Capitolul 24 – Libertăți și Securitate), care sunt cruciale pentru întreaga dinamică a procesului de aderare a Serbiei la UE. Procesul de implementare a Planului de Acțiune pentru Capitolul 23 și a Planului de acțiune pentru minoritățile naționale este foarte important" – a declarat Meleșcanu, adăugând că România va „continua să monitorizeze cu atenție implementarea deplină a acestor două documente". Meleșcanu a subliniat că România așteaptă un progres vizibil în respectarea „drepturilor minorității române din întreaga Serbie în domeniul educației și presei, în utilizarea limbii materne în administrație, în conformitate cu legislația sârbă și standardele europene, precum și accesul la servicii religioase în limba maternă", scrie rgnpress.

Serbia nu-și respectă angajamentele luate la Bruxelles prin Protiocolul încheiat cu Bucureștiul. Continuă hărțuirea Bisericii Ortodoxe Române din Timoc, iar învățământul în limba română este doar de formă. De mass-media în limba română pentru cei circa 300.000 de români vlahi din nord-estul Serbiei nici nu poate fi vorba. Iar în ceea ce privește pe românii din Voivodina, acestora guvernul de la Belgrad nu le-a retrocedat propietățile confiscate de comuniști, încercând în continuare să-i controleze, ca și pe cei din Timoc, prin Consilii Naționale complet subordonate autorităților sârbe și care nu reprezintă interesele românilor din cele două regiuni ale Serbiei.