Două legi pentru avansarea poziţiei minorităţilor naţionale

Sep 15, 2017

Ministrul Administrației de Stat, Branko Ružić, a declarat, la Belgrad, că ministerul său pregătește două legi, una privind protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale și cealaltă privind consiliile naționale ale minorităților naționale.

Planul este ca aceste două legi să apară în Parlamentul Serbiei înainte de sfârșitul acestui an, a declarat Ružić în timpul unei întâlniri cu directorul Biroului guvernului sârb pentru drepturile omului și minorităților, Suzana Paunović.

Aceștia au discutat, de asemenea, despre îmbunătățirea cooperării dintre cele două instituții, viitoarele activități comune și aspectele importante pentru avansarea poziției minorităților naționale, anunță rtv.

În baza Planului de acțiune pentru Capitolul 23, Serbia și-a asumat obligația să promoveze funcționarea consiliilor pentru relații interetnice în toate mijloacele locale cu populație etnic-mixtă, însă aceste consilii nu au fost implementate în practică, cu taote că înființarea lor este prevăzută de Legea vizând Autoguvernarea Locală, care a fost adoptată în urmă cu 10 ani.

Aceasta au constatat participanții reuniunii la care protectorul cetățeanului Zoran Pašalić a prezentat Raportul special despre consiliile minorităților naționale.

Ombudsmanul spune că prin modificările acestei legi trebuie mai precis definite unele articole pentru ca fiecare apartenent al minorității naționale să știe ce înseamnă egalitatea națională în drepturi.

Dintre 72 de localități etnic mixte din Serbia, în 53 au fost formate astfel de consilii, în afară de unul singur în 2016, multe consilii nu au ținut nicio ședință.

Directoarea interimară a Biroului pentru Drepturile Omului și Minoritarilor, Suzana Paunović a spus că în numai 16 unități ale comunității locale a existat activitatea acestor consilii.

Când este vorba de Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Voivodina, anul acesta, mai precis în 25 februarie, a avut loc şedinţa privind propunerea şi adoptarea rapoartelor şi planurilor financiare ale Consiliului Naţional Român, planului de achiziţie publică al C.N.M.R.S., raporturile de activitatea şi cele financiar ale C.P.E. “Libertatea” şi Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina, al căror fondator este C.N.M.N.R.S., precum şi adoptarea hotărârilor Consiliului Executiv.