Moscova nemulțumită de noul statut al NATO în Serbia

Nov 03, 2017

Centrul Umanitar din Niš (o bază militară pentru intervenții în caz de dezastre) a devenit un punct major de presiune al Moscovei asupra Belgradului. Rusia acordă o atenție specială acestui Centru deoarece situația în ansamblu denotă un indicator al temperaturii relațiilor ruso-sârbe și totodată un răspuns la întrebarea dacă Serbia mai este încă sau nu, un stat neutru din punct de vedere militar?

De obicei, presiunile de tipul menționat mai sus, sunt canalizate prin activități diplomatice. Un exemplu recent, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, s-a întâlnit pe 17 octombrie cu ambasadorul Rusiei Alexander Chepurin, care a subliniat că, din cauza volumului de muncă foarte mare, este necesară, cât mai curând posibil, rezolvarea statutului centrului umanitar ruso-sârb al bazei de la Niš. Președintele Vučić a subliniat că Serbia va fi fidelă în continuare politicii de independență și de neutralitate asumate și în acest sens va continua să dezvolte relațiile bune cu Rusia, în interesul reciproc.

Prim-ministrul sârb Ana Brnabić a spus că „nici Moscova, nici Washington“ nu va influența decizia guvernului său cu privire la statutul centrului.

Motivul real din spatele presiunii rusești îl reprezintă de fapt, nemulțumiriea Moscovei față de noul statut al NATO în Serbia. Recent, personalul și soldații NATO au primit un statut special în Republica Serbia și anume imunitate diplomatică deplină. În schimb acest statut a fost refuzat până acum angajaților ruși ai centrului din baza Niš. Semnătura de pe recentul acord cu NATO al Serbiei îi deranjează cu atât mai mult pe ruși, care niciodată nu au impus sau condiționat un astfel de statut special, pentru nici unul dintre funcționarii ruși aflați în Serbia, din 2014 încoace.

Nu întâmplător, întrevederea Vučić – Chepurin, a avut loc la doar câteva zile după tensionarea relațiilor dintre Vučić și ambasadorul SUA Kyle Scott. Motivul aparent al tensiunilor ar fi fost situația generalului sârb Vladimir Lazarević și a altor generali ai armatei sârbe condamnați de Tribunalul Penal Internaţional. Dar după cum scria presa sârbă, cauza reală a oricărei nemulțumiri și tensiuni cu americanii, au ca substrat cooperarea militară sârbă cu Federația Rusă. Iar acum, presiunile venite dinspre Moscova sunt legate tocmai de problemele „umanitare“ ale Centrului de la Niš.

„Se pare că avem soarta țărilor mici care sunt sub presiuni constante, când de la unul, când de la celălalt (SUA-Rusia n.r.). Încrederea, fără îndoială, este subminată de problema Centrului Rus (de la Niš) care a devenit o chestiune de evaluare pe de o parte a neutralității militare și a preferințelor Serbiei către valorile occidentale pe de altă parte. Neîncrederea dintre Occident și Rusia este atât de mare încât centrul Umanitar de la Niš, o instituție care reunește nu mai mult de patruzeci de profesioniști din Rusia și Serbia – devine o problemă de importantă majoră care trebuie discutată la cel mai înalt nivel.

Atribuirea unei importanțe așa de mari acestui Centru, justificate sau nu, este irelevantă, pentru că avem o situație în care ni se îngustează spațiul de manevră. Până în prezent, nu există semne de relaxare a relațiilor dintre Rusia și Statele Unite, și vom suferi presiuni, atât timp cât vor dura aceste tensiuni” – declara recent Aleksandar Joksimović, preşedinte al Centrului pentru Politică Externă din Serbia care a comentat în presa sârbă recentele tensiuni și presiuni asupra Serbiei dinspre SUA și Rusia.

Întrebarea este care vor fi consecințele refuzului Belgradului de a acorda Centrul rus de la Niș, o poziție privilegiată? „În cazul unui refuz, deși Rusia este o mare putere mondială, consecințele ar fi destul de mici și s-ar reflecta negativ în câteva puncte de interes”, a declarat recent pentru presa sârbă analistul Dušan Janjić.

„-Poate fi sfârșitul carierelor politice ale unor oameni care depind direct de sprijinul rus… În problema cooperării economice, de asemenea, nu ar trebui să fie o problemă, dar atunci când vine vorba de Kosovo… Azi, rușii susțin poziția Belgradului…” a spus Janjić. Ce doresc de fapt ruși acum? În primul rând, statut diplomatic pentru personalul rus din Centrul Umanitar din Niš, protecția față de orice urmărire penală în țara gazdă. Acceptarea pașapoartelor diplomatice ar da poseorilor acestora posibilitatea de a se bucura de această imunitate. Rușii insistă că statutul diplomatic de care ar beneficia Centrul în cauză ar fi un semn „că sunt bine veniți” și insistă, de asemenea, ca nici o autoritate de stat sârbă să nu intre în Centru fără acordul șefului acestuia. Ma doresc inviolabilitatea documentelor și corespondenței, chiar și în cazul unei situații iminente de război. Ca și în cazul misiunilor diplomatice, rușii mai vor ca mărfurile trimise la Centru să fie scutite de taxe vamale sau TVA, și de controlul acestora… Anterior acestei situații, Statele Unite ale Americii a acuzat Centrul Umanitar ruso-sârb din Niš că este de fapt o bază de spionaj în zona balcanilor și a țărilor membre NATO din regiune.

În replică, Ministerul rus de Externe, prin purtatorul de cuvant Maria Zakharova a criticat acuzele Statelor Unite ale Americii, la adresa Centrul Umanitar ruso-sârb din Niš, ca fiind cu totul absurde.

Marko Vlajović

Foto: Centrul Umanitar din Niš