Aleksandar Vučić, președintele Serbiei, la Cotroceni

Mar 22, 2018

Preşedintele României Klaus Iohannis l-a primit recent, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Republicii Serbia, Aleksandar Vučić, în cadrul vizitei oficiale pe care acesta o efectuează la Bucureşti, la invitaţia şefului statului român.

Vizita preşedintelui sârb are loc ca urmare a contactelor bilaterale româno-sârbe intense din ultimii ani şi confirmă caracterul foarte bun al relaţiilor dintre Bucureşti şi Belgrad. Preşedintele Klaus Iohannis s-a aflat în vizită oficială în Republica Serbia în iulie 2015, scrie adevarul. „Am abordat o largă varietate de teme, rezultatele se vor vedea.” - a subliniat președintele Klaus Iohannis la conferința de presă, ”Am discutat despre relaţia bilaterală, despre ce măsuri ar fi necesare pentru a stimula relaţia economică între ţările noastre. Serbia e principalul partener în Balcanii de Vest. Am vorbit evident şi despre românii din Serbia şi despre sârbii din România, care au un rol foarte important. S-au făcut şi se vor face în continuare paşi în această privinţă”. Klaus Iohannis a mai declarat că România este dispusă să se implice cât de mult este nevoie pentru soluţionarea „chestiunii Kosovo”.

Aleksandar Vučić a precizat, la rândul său, că România este una dintre puţinele ţări cu care Serbia nu a avut un conflict militar şi a ţinut să îi mulţumească lui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit Serbiei în demersurile pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Preşedintele sârb a mai declarat că vor fi implementate programe de predare pentru copiii minorităţilor române, dar vor fi îmbunătăţite şi programele din sectorul mass-media, dar a propus şi o mai strânsă colaborare a celor două state pentru dezvoltarea sectorului economic şi turistic. „Ne vom ocupa de şcolarizarea copiilor ce provin din minorităţi române, nu il vom dezamăgi pe domnul preşedinte în acest sens. Ne vom asigura că drepturile minorităţilor sunt respectate. Schimburile economice s-au dublat, România nu e doar cea mai mare ţară cu care Serbia se învecinează, ci unul dintre partenerii importanţi. A fost surprinzătoare vizita turiştilor români anul trecut. Aproape 67.000 de români au vizitat Belgradul. Ne dorim ca prietenii noştri români să fie mulţumiţi de relaţiile noastre. Am discutat despre Dunăre şi despre strategia dunăreană, noi cu siguranţă nu am beneficiat suficient de fondurile europene, dar colaborarea între noi ar fi importantă în acest loc. Sper că vom putea îmbunătăţi atât turismul cât şi circulaţia pe care o folosesc cetăţenii ţărilor noastre”, a spus Aleksandar Vučić.

În timp ce cei doi şefi de stat discută despre „modalităţile de sprijin din partea României în ceea ce priveşte procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, inclusiv din perspectiva deţinerii de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019”, în Serbia, peste 300.000 de români din Valea Timocului nu sunt recunoscuţi ca minoritate etnică şi, implicit, statul sârb nu le respectă cele mai elementare drepturi, precum educaţie, cultură, mass-media şi religie în limba maternă. De altfel, Serbia sfidează de ani de zile solicitările părţii române de respectare a drepturilor etnicilor români, autorităţile de la Belgrad chiar acuzând România că vrea să „românizeze“ Valea Timocului. Mai mult, înainte cu două săptămâni, la Bor (Valea Timocului) au avut loc alegeri locale, iar reprezentanţii comunităţii româneşti au acuzat grave abuzuri din partea partidului aflat la guvernare, Partidul Progresist din Serbia (SNS), din partea căruia Aleksandar Vučić a candidat şi a fost ales preşedinte. Românii din Timoc au cerut, luni, demisia şefului Poliţiei din Bor, pe care l-au acuzat că a închis ochii atunci când candidaţii partidelor de la Putere au înpărţit pachete în satele din apropierea Borului, chiar în ziua alegerilor, în ciuda mai multor plângeri care sesizau neregulile.

Serbia a ratificat cele mai importante acte internaţionale din domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale, printre care Pactul privind drepturile civile şi politice, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale din cadrul Consiliului Europei şi Convenţia europeană cu privire la limbile minoritare şi regionale. Constituţia Republicii Serbia, în art.75, pe lângă drepturile de care beneficiază toţi cetăţenii, garantează şi drepturi suplimentare individuale şi colective pe care aceştia trebuie să beneficieze în mod individual sau în comunitate. Constituţia garantează, de asemenea, că membrii minorităţilor naţionale participă la procesul de luare a deciziilor sau decid singuri asupra unor probleme din domeniul culturii, educaţiei, informării şi utilizării oficiale a limbii. Totodată, în Serbia funcţionează Legea pentru drepturile şi libertăţile minorităţilor naţionale, Legea privind consiliile minorităţilor naţionale şi Legea privind utilizarea oficială a limbii. În ciuda acestor legi, reprezentanţii comunităţii româneşti susţin că drepturile au rămas doar pe hârtie. Mai mult, Serbia a încheiat cu România, în 2004, un acord bilateral pentru înfiinţarea comisiilor interguvernamentale mixte care să analizeze respectarea drepturilor minorităţilor. De atunci, cele două părţi s-au întâlnit doar o singură dată, şedinţa având loc la Belgrad în data de 20 mai 2011.

În cadrul întâlnirii de la Senat cu președintele Serbiei Alexandar Vučić, președintele senatului României, Dl Călin Popescu-Tăriceanu a subliniat că „în procesul de aderare la UE al Serbiei, România urmărește cu atenție aspectele bilaterale care țin de respectarea, la standardele adoptate de statele membre UE, a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale."

Foto: FOTO-Inquam-Photos - Octav-Ganea