Geoagiu Băi, SPA în stil daco-roman

Jan 30, 2019

[caption id="attachment_9413" align="aligncenter" width="1080"] Foto - aventurainromania.ro

Geoagiu Băi este o stațiune balneoclimaterică permanentă situată la 18 km nord de Orăștie și 46 km nord-est de Municipiul Deva, într-o zonă deluroasă, la o altitudine de 350 m, situată în depresiunea omonimă de la poalele de SE ale Munților Metaliferi, la confluența râului Geoagiu cu Mureșul.  Băile termale de la Geoagiu au o vechime de circa două milenii, iar în Antichitate, locul era o aşezare luxoasă, destinată celor bogaţi.

Numele dacic, Germisara, dovedeşte că dacii cunoşteau proprietăţile izvoarelor termale şi că aşezarea era renumită încă dinainte ca romanii să ocupe teritoriul pe care se afla şi să o transforme într-un centru balnear de lux pentru acea perioadă, aşa cum o arată descoperirile arheologice. Numeroase monumente închinate zeităţilor şi nimfelor care patronau apele tămăduitoare de la Geoagiu, dar şi o serie de plăcuţe votive din aur, descoperiri unice în istoria României, arată importanţa Germisarei şi prosperitatea celor care o locuiau sau veneau să se trateze aici, scrie adevarul.ro.

Germisara a fost în Antichitate frecventat de cei mai înstăriţi locuitori ai Daciei romane, susţine Cristina Mitar, arheolog la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Locul misterios aflat în prezent în centrul staţiunii Geoagiu Băi era în urmă cu aproape două milenii împânzit de sanctuare şi monumente închinate nimfelor şi zeităţilor tămăduitoare din panteonul greco-roman.

Pe vremea romanilor, Băile Geoagiu erau cunoscute sub denumirea de Thermae Germisara sau Germisara cum thermis. Băile termale romane (Germisara) se păstrează aproape în aceeași formă ca și în antichitate, fiind construite în actuala localitate Geoagiu Băi, într-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m. Băile au funcționat în două faze (Germisara și ulterior Termele Dodonei). În anul 1935, la săparea bazinului mic din actualul ștrand cu ape termale, au fost dezgropate statuile reprezentându-i pe Esculap (Aesculap) și Egeea (Hygeea), care stau mărturie vieții intense din acele timpuri.

Aici este atestat și un templu dedicat Nymphaelor, dar și depuneri de altare, statui, monede și obiecte din metal prețios (șapte plăcuțe votive din aur).

După retragerea romanilor, până în Evul Mediu nu se regăsesc datele referitoare la Băile Geoagiu, fiind de presupus că au fost lăsate în părăsire. Primele mențiuni referitoare la epoca feudală provin de la Geovan Andrea Gromo, mercenar italian, comandant al gărzii principelui Ioan Sigismund Zápolya, care consemnează refacerea băilor la mijlocul sec. 16 de către regina Isabela, soția lui Ioan Sigismund Zápolya, regele Ungariei, menționează wikipedia.org.

Anii ce au urmat au adus cu ei și transformări ale băilor termale, fundul craterului fiind acoperit cu beton. În prezent, staţiunea este vizitată anual de zeci de mii de oameni.