S. C. A. ”Luceafărul” (”Petru Albu”) la 70 de ani (I)

May 02, 2019

Societatea culturală "Petru Albu" a luat ființă în 26 septembrie 1948 la Vârșeț, în cadrul organizației locale a Uniunii Culturale a Românilor.

Considerăm că este necesar să amintim că această societate este una dintre primele societăți culturale și artistice înființate după perioada de după eliberare a țării noastre. Numeroasele societăți culturale din satele cu populație românească s-au înființat în anii ce urmează. Este necesar de subliniat că acest act de înființare a unei astfel de societăți culturale și artistice chiar la Vârșeț nu este întâmplător. În Vârșeț se găsea sediul Uniunii Asociațiilor Culturale pentru Români, care a și inițiat înființarea societăților culturale.

Tot la Vârșeț erau redacțiile presei și a publicațiilor în limba română, în cadrul "Libertății", apoi școlile secundare în limba română. Din aceste motive, în Vârșeț erau concentrate cadre capabile să organizeze viața culturală și artistică la români, precum și mulți tineri și adulți, care au fost pregătiti să se încadreze în viața culturală și artistică.

În asemenea împrejurări s-a înființat și Societatea culturală "Petru Albu", purtând numele luptătorului și revoluționarului român, care a căzut eroic ciuruit de gloanțele dușmanului în zorii revoluției populare din țara noastră.

Adunarea de constituire a Societății culturale și artistice "Petru Albu" a avut loc în ziua de 26 septembrie, în sala frumos împodobită a Liceului mixt cu limba de predare română, fiind pregătită de un comitet de inițiativă compus din: Petru Zăria, judecător, Ioan Buza, profesor, Traian Doban, profesor, Nicolae Polverejan, învățător și Andrei Trifon, ziarist.

La Adunarea generală a participat un număr mare de cetățeni de naționalitate română din Vârșeț, care și-au exprimat satisfacția și mulțumirea de a avea o societate culturală și artistică în orașul Vârșeț. La lucrările Adunării generale au vorbit: Petru Zăria în numele Comitetului de inițiativă și Aurel Trifu, secretarul Secției pentru români a Uniunii societăților culturale din Voivodina. Ambii vorbitori au subliniat însemnătatea înființării unei societăți culturale a românilor din Vârșeț, și condițiile de dezvoltare culturală a tuturor popoarelor și naționalităților, respectiv minorităților naționale, din Iugoslavia.

În urma dezbaterilor s-a ales primul Comitet de conducere al societății, format din: Petru Zăria, președinte, Alexandru Maiogan, secretar, Mihai Bobic, casier, Nicolae Bocșan, responsabil pentru dramă și Paraschiva Doban, membră.

[caption id="attachment_9701" align="aligncenter" width="700"] Orchestra S.C. ”Petru Albu”, anii `60 ai secolului trecut[/caption]

Având în vedere cadrele de care a dispus Societatea în acea perioadă, Adunarea a subliniat și misiunea pe care ar trebui să o aibă în vederea dezvoltării vieții culturale la românii din Banatul iugoslav și un exemplu de urmat și de alte societăți culturale. Acest rol nu a fost doar o simplă declarație, deoarece, în curând, au început să se înființeze și să reactiveze societățile culturale în aproape toate localitățile  cu populație românească.

În urma înființării sale, Societatea a început să-și desfășoare activitatea. Astfel s-au înființat corul, formația de dansatori, teatrul de amatori, ceea ce reprezintă prima etapă în procesul de înființare a Teatrului Român profesionist. Această formație a pregătit drama "Năpasta" de Ion Luca Caragiale. Corul a pregătit câteva piese corale ca: Pescarul, Fetița din Banat, Urâtul mă duce-n lume, În Dumbravă, Negruța, Peste țara mult iubită, etc. Cu aceste piese corale, ansamblul coral a dat un spectacol cultural la Biserica Albă cu ocazia reactivării corului de aici. Pe urmă repertoriul se îmbogățește și corul dă un spectacol la Straja, cu ocazia deschiderii noului Cămin cultural.

Societatea culturală a românilor din Vârșeț nu a avut un sediu, ci toate probele s-au făcut în încăperile Liceului mixt român.

În ziua de 25 octombrie 1949 se ține Adunarea generală a Societății la care se analizează munca și după aceea începe consolidarea organizatorică a Societății. Se face înscrierea membrilor, se stabilește cotizația de 5 dinari lunar pentru membrii Societății, se propune înființarea unei orchestre populare și a unui cerc de conferențiari. Această orchestră, dirijată de Sever Bunda, a pregătit primele piese muzicale. Aceasta a fost prima orchestră de corzi formată în cadrul unei societăți culturale. Apoi se alege un nou Comitet de conducere format din: Petru Zăria, președinte, Luca Nicolae, vicepreședinte, Lucia Mihailovici, casier, Ioan Buza, responsabil pentru orchestră și Sofia Buza, responsabilă pentru formația de dansatori.

După această adunare, Societatea trăiește prin formele sale de manifestare artistică și culturală, iar munca și-o desfășoară în încăperile Teatrului Popular Român, care a fost înființat în acest timp. Această muncă continuă până în anul 1950, când Societatea ajunge într-o criză mică, astfel corul își încetează activitatea, respectiv și o întrerupe, din cauza interesului scăzut al membrilor față de această activitate, precum și din cauza lipsei unui sediu în care s-ar fi desfășurat în mod nestingherit probele în condiții prielnice și corespunzătoare pentru activitatea Societății noastre culturale.

Această perioadă de stagnare durează până în luna martie a anului 1953, când Societatea își reîncepe activitatea. Această activare s-a făcut în urma unei consfătuiri a lucrătorilor politici, culturali și publici din Vârșeț, la care s-a constituit un Comitet provizoriu, format din 6 persoane și condus de Aurel Trifu, cu sarcina de a pregăti Adunarea generală, la care se va trasa drumul Societății în viitor.

Adunarea generală s-a ținut în 30 aprilie 1953, la care este demn de amintit raportul lui Andrei Trifon, în care vorbește despre trecutul cultural al românilor din Vârșeț, reținându-se apoi la realizările pe tărâm cultural în perioada de după eliberare, precum și la rolul Societății culturale "Petru Albu".

Trebuie amintit că încă înainte de ținerea Adunării generale a luat naștere un cor mixt format din circa 70 de persoane sub conducerea profesorului Coriolan Bugariu, care a debutat cu succes în ziua de 26 aprilie 1953 la Satu-Nou, unde s-au desfășurat lucrările Adunării generale a Uniunii culturale a românilor din Banatul iugoslav, precum și în 20 aprilie 1953 la trecerea în revistă a corurilor din Banat, care a avut loc la Alibunar. Corul a pregătit câteva piese corale mai puțin pretențioase și a avut intenția să întreprindă unele turnee prin orașele din Voivodina. Însă, nici această activitate bine concepută nu a fost de lungă durată. După succesele obținute, Societatea intră din nou într-o perioadă de stagnare.

Prezenţa corală în liturgica bănăţeană

Pe la jumătatea anului 1953 S. C. "Petru Albu" începe o perioadă de stagnare simțitoare. Am putea să amintim mai multe cauze. În primul rând Societatea nu a avut un sediu al său, de aceea formațiile existente trebuiau să facă repetiții în încăperile Teatrului român, apoi nu a existat nici sprijin din partea organelor sociale, deoarece pe timpul acela munca artistică a amatorilor nu a fost apreciată și nici susținută. Corul era compus îndeosebi din cadre didactice și actori ai Teatrului român, care erau foarte ocupați în activitatea lor de fiecare zi. Din aceste motive, exercițiile de la cor să răresc, interesul membrilor decade, iar activitatea este întreruptă. Se mai organizează doar unele aniversări ocazionale, de exemplu: sărbătorirea  Zilei de 12 mai, Revelionul etc. Urmează apoi o perioadă de întrerupere serioasă, care durează până în anul 1961. În această perioadă nu putem înregistra nimic din manifestările culturale, artistice și publice ale Societății.

În timpul activității Societatea a avut Statutul său care a fost aprobat din partea autorităților competente.

Din cartea Monografia Societății Culturale ”Petru Albu – Luceafărul” din Vârșeț