Ghețarii din Norvegia scot la iveală mii de artefacte perfect conservate

Oct 14, 2019

Peste 2.000 de artefacte din Epoca Fierului, perfect conservate, au fost descoperite sub ghețarii din Norvegia. Adunate acolo de-a lungul unei perioade de 6.000 de ani, obiectele oferă indicii prețioase privind istoria locuitorilor din munți.

De obicei, trebuie să cutreierăm muzeele și galeriile de artă pentru a arunca o privire asupra trecutului nostru colectiv; să vedem cum arătau strămoșii noștri, care erau lucrurile pe care le considerau importante, problemele care îi preocupau și felul în care trăiau, scrie incredibilia.ro. Dar, oricâte portrete și vestigii am vedea, acestea sunt aproape întotdeauna ciobite, rupte și uzate. De cele mai multe ori, sunt păstrate dincolo de pereți de sticlă pentru a fi ferite de alte ravagii ale timpului, care le poate degrada și mai mult. Însă atunci când artefactele sunt depozitate în gheață, lucrurile se schimbă. Gheața le păstrează aproape perfect. Astfel, cercetătorii pot afla multe despre originea și scopul lor și pot identifica precis comunitățile cărora le-au aparținut. În Norvegia, conservarea este posibilă datorită permafrostului și ghețarilor. Anul trecut, arheologii din Anglia și Norvegia au descoperit peste 2.000 de artefacte în ghețarii norvegieni. Aceste descoperiri le-au oferit savanților perspective clare asupra oamenilor care trăiau în zonă în urmă cu câteva milenii. Studiul se numește „Proiectul Secretele Gheții” și este desfășurat sub auspiciile Programului de Arheologie Glacială. Lars Pilo, coordonator al acestui program, i-a dezvăluit în 2018 unui reporter de la Newsweek că descoperirile sunt mai mult decât relevante și fascinante. În cuvintele lui Pilo, sunt „pur și simplu extraordinare”. Asta, deoarece unele obiecte datează din 4.000 î.e.n. și includ săbii de vikingi, haine și chiar și schiuri de lemn, care nu s-au degradat mulțumită gheții. Între timp, arheologii au adunat informații despre artefacte și le pot stabili cu exactitate originea. Peste 150 de obiecte au fost examinate în Anglia, la Universitatea Cambridge, dar studiile sunt încă în desfășurare. Cercetătorii au aflat multe despre cei care au locuit în regiunile muntoase și au dobândit o perspectivă nouă asupra obiceiurilor și aptitudinilor lor, cum ar fi vânătoarea de reni. Între secolele VIII și X, renii erau vânați foarte mult. După aceea, au fost mult mai puțin vânați, probabil datorită faptului că oamenii și-au dat seama că efectivele de reni erau în scădere. Apoi, populația de erbivore a crescut din nou. Savanții au nevoie de astfel de informații atunci când încearcă să înțeleagă nu numai cine erau acei oameni, ci și felul în care trăiau. Proiectul, deja foarte fructuos, continuă. Sub gheață se află multe alte comori ce așteaptă să fie descoperite, iar echipa care alcătuiește „Proiectul Secretelor Gheții” plănuiește să continue săpăturile ca să descopere aspecte importante ale istoriei scandinave.

Dar sub gheață nu se află numai artefacte antice. În Alpi, de exemplu, au fost descoperite cadavre ale unor soldați din Primul Război Mondial și rămășițele mumificate au fost recuperate abia când gheața a început să se retragă. Până și în Alaska s-au descoperit comori. Cu doi ani în urmă, au fost găsite peste 2.500 de măști tribale și coșuri, toate vechi de patru secole. Rămâne de văzut ce alte artefacte vor fi descoperite, însă un lucru este sigur: cu cât istoricii află mai multe despre trecutul „prins sub ghețari”, cu atât mai mult aceste informații ne vor ajuta să înțelegem unde și cum au trăit vechii scandinavi.