S. C. A. ”Luceafărul” (”Petru Albu”) la 70 de ani (VII)

Mar 28, 2020

La Adunarea generală din 25 martie 1967 a fost ales noul Comitet de conducere în următoarea componență: Gligor Popi, Traian Doban, Vasile Ocolișan, Nicolae Vinu, Doina Spăriosu, Maria Balei, Ion Matei, Bujor Măran, Lucia Mihailovici, Aurelia Dimitrie, Trăian Căta, Aurel Roșu, Gheorghe Velici, Aurel Fara și Ion Dragodan.

Activitatea cultural-artistică a Societății “Petru Albu” nu se limitează numai la Vârșeț și la satele din jurul orașului, ci membrii activi ai Societății întreprind turnee în unele localități depărtate din Serbia. La începutul anului 1967 s-au organizat serbări culturale pe teritoriul comunei Kragujevac, împreună cu S. C. “Žarko Zrenjanin”. Comitetul de conducere în ședința sa din 16 martie 1967 a analizat desfășurarea spectacolelor culturale organizate pe teritoriul comunei Kragujevac. Prin turneul pe teritoriul R. S. Serbia S. C. “Petru Albu” s-a afirmat și în alte regiuni ale țării.

Învățătorul Panta Cebzan a arătat că în urma plecării lui Gheorghe Velici în armată a stagnat activitatea orchestrei, la fel cum a stagnat și munca formației de folclor în urma plecării la îndeplinirea serviciului (sta­giului) militar a coreografului Aurel Fara. Prof. dr. Radu Flora, președintele Societății de limba română, a salutat Adunarea generală în numele S. L. R., exprimând dorința de colaborare strânsă a celor două instituții culturale. Părerea lui a fost că Societatea n-ar trebui să se bazeze atât de mult pe elevii de la școlile medii, ci în primul rând pe membrii permanenți din rândul populației românești din orașul Vârșeț.

Delegatul Comunității cultural-instructive Milan Milošev a evidențiat faptul că Societatea a dat dovadă de maturitate politică, dezvoltând relații pozitive între societățile culturale de pe teritoriul comunei Vârșeț. Datorită organizării programelor culturale comune – care au devenit tradiționale - s-a făurit frățietatea și unitatea membrilor societăților noastre culturale din comuna Vârșeț.

Nicolae Polverejan și-a expus părerea despre secția de dramă, afirmând că nu se poate pregăti o piesă de teatru cu pretenții mai mari, deoarece artiștii fostului Teatru popular român sunt împrăștiați. Există doar posibi­lități pentru pregătirea schițelor lui Ion. L. Caragiale sau scenete de alți autori, care s-ar prezenta spectatorilor în cadrul unui program comun cu participarea și a celorlalte secții ale Societății. A susținut părerea că ar fi binevoită eventuala înființare a unei scene românești pe lângă Teatrul “Sterija” din Vârșeț, de la care s-ar putea aștepta rezultate mai evidente și o calitate mai bună.

În primăvara anului 1967 s-a pus problema mutării Societății în noul sediu din Piața Sonja Marinković nr. 16. În vederea obținerii clădirii din strada amintită, a fost aleasă o delegație din conducerea Societății pentru a cere o audiență la președintele Adunării comunei Vârșeț. Condițiile de muncă au fost nefavorabile din cauza lipsei de spațiu, dar și din lipsa de mijloace financiare necesare pentru o activitate mai bogată.

Cu scopul unei funcționări mai organizate a Societății, la jumătatea lunii iunie 1967 Comitetul de conducere a stabilit un program de activitate culturală și a ales responsabilii și instructorii pentru secțiile Societății. Astfel, pentru orchestră a fost ales Gheorghe Velici; pentru grupul de cântăreți – prof. Ion Matei; pentru secția de dramă – Nicolae Polverejan; pentru formația de folclor – Aurel Fara. S-a hotărât și acordarea de premii în dependență de programul cultural realizat și de rezultatele obținute.

Societatea s-a găsit în aceea perioadă în pragul unor succese, datorită muncii sistematice și a trecerii în noul sediu. Adunarea comunei Vârșeț a adoptat hotărârea de a acorda Societății noastre gratuit și pe timp nelimitat clădirea din Piața Sonja Marinković nr. 16. În noul sediu Societatea va avea toate condițiile de desfășurare nestingherită a unei activități culturale mai ample, deoarece noul sediu dispune de încăperi suficiente. Există și sală pentru organizarea de serbări culturale ocazionale, precum și încăperi pentru repetițiile secțiilor Societății. Una dintre săli se va folosi pentru vizionarea programului de televiziune, jocuri distractive, apoi șah, lectură, se vor audia emisiuni de radio și altele. În felul acesta sediul va funcționa ca un adevărat cămin cultural.

Prin întoarcerea din armată a dirijorului Gheorghe Velici, orchestra a început din nou să muncească mai serios și să pășească mai grabnic spre succese noi. Pe lângă repetițiile cu întreaga orchestră, dânsul a ținut și ore separate cu instrumentiștii mai tineri, o veritabilă școală de muzică. Orchestra și grupul de cântăreți a numărat atunci 45 de membri. Pe lângă dirijor, s-a evidențiat drept cel mai activ membru al orchestrei Iacob Guțu din Grebenaț, care contribuie mult la succesul ansamblului.

La sfârșitul lunii mai și începutul luni iunie, Societatea a prezentat spectacole culturale la Locve și Grebenaț. S-a introdus o practică nouă în pri­vința vizitelor în satele cu populație românească. Anume, Societatea a încheiat contract cu satele care invită secțiile Societății, fixind o sumă mi­nimă pentru spesele de călătorie, urmând ca restul venitului de la spectacole să rămână căminului cultural din satul în care se organizează serbarea culturală.

Programul pregătit s-a completat cu puncte noi. Astfel, la Locve și Grebenaț, în partea întâi a programului s-a prezentat bucata muzicală “La șezătoare”, cu participarea orchestrei și a soliștilor vocali și instrumentiști. În partea a doua au evoluat soliștii și echipa de dansuri. Dintre soliști s-a evidențiat tânăra Ana Bonciocat, solistă vocală, precum și Nicolae Vinu, solist la taragot, care a entuziasmat publicul prezent la serbare.

Din cartea Monografia Societății Culturale ”Petru Albu – Luceafărul” din Vârșeț