Prima fanfară românească din Banatul Sârbesc (4)

Dec 23, 2015

În anul 1946 la Coştei se reînfiinţează şcoala cu şase clase, prima promoţie termină în 1948, pentru ca în anul 1952 să fie deschisă şi şcoala cu opt ani, care s-a menţinut până în zilele noastre. La iniţiativa unor elevi de la Liceul in Vârşeţ, în frunte cu Vasile Vasko Popa, Reuniunea de Citire găzduieşte pe 18-19 aprilie o şezătoare literară din care a reieşit Cercul literar „Lumina”, care a avut drept scop dezvoltarea mişcării literare, cerc din care a reieşit cunoscuta noastră revistă „Lumina”, care şi azi se îngrijeşte de artă, literatură, limbă…

Adunarea anuală a Reuniunii de Citire, Cântări şi Muzică din 2 februarie 1948  a adus şi anumite probleme deoarece autorităţile voiau să schimbe denumirea, aşa că după dezbateri aprige şi îndelungate, aceasta primeşte numele de „Mihai Eminescu”, la propunerea coristului Titus Străin. În fruntea corului vine poetul Cornel Bălică-Budă, pe atunci redactor la „Libertatea”, dat fiindcă învăţătorul Cornel Petrică din Voivodinţ a plecat în România. Din repertoriul corului amintim, printre altele şi piesa „Marşul lui Tudor Vladimirescu”, interpretată în cinstea înfiinţării primei Cooperative agricole ţărăneşti „Tudor Vladimirescu”, pe 6 aprilie 1948, în fruntea fanfarei a fost numit Titu Voin, iar în anul 1950 în fruntea acesteia vine Petru Lăpădat, care a terminat Preparanda. În acelaşi an, coşteienii obţin un aparat pentru proiectarea filmelor, pus în funcţiune cu ajutorul unui generator electric. După un an şi ceva se înfiinţează Uniunea Culturală a Românilor, în cadrul acesteia înfiinţându-se Teatrul Românesc, la care Coşteiul şi-a dat un aport aparte, iar actorii coşteieni: Cornelia Ilia, Aurel Savu, Ion Petrică, Doina Oşceanu, Aurelia Imbroane, Gheorghe Gaşpăr…, au devenit membrii acestuia. În anul 1952 în fruntea corului revine Păntălie Drăghici care pregăteşte un repertoriu pentru aniversarea jubileului de 85 de ani de activitate a corului, manifestare care a avut loc pe data de 16 mai 1954. La festivitatea care a durat două zile au participat coruri din Vârşeţ şi alte localităţi, precum câte doi reprezentanţi ai tuturor asociaţiilor culturale din Banatul iugoslav. În preajma aniversării, corul a vizitat mai multe localităţi, printre care Straja, Voivodinţ, Grebenaţ, Nicolinţ, Seleuş…, unde au fost primiţi cu însufleţire, în repertoriu găsindu-se şi piesele: „Cisla”, „Cătălina”, „Răsunetul Ardealului”…, corul fiind însoţit de formaţia de dansuri şi trupa de teatru. Cu venirea tânărului şi ambiţiosului dirijor Ion Rotariu Cordân în fruntea fanfarei şi corului, putem spune că începe o nouă etapă în activitatea acestora, cea mai lungă şi cea mai fructuoasă, numirea lui poate fi comparată cu cea lu Iosif Micu în fruntea acestora, cu muţi ani în urmă. Deja la jumătatea lunii ianuarie 1955 încep cursuri organizate la instrumente pentru aproximativ 30 de tineri, iar ceva mai târziu, şi repetiţiile ale membrilor corului, care introduc în repertoriu câteva melodii noi: „Hop cică lobogică”, „Cântec de leagăn”, „Frunzuliţă, iasomie”…, pentru ca în primăvara anului 1956 coşteienii să se prezinte cu un program complet (fanfara, orchestra, grupul de cântăreţi…), la Vlaicovăţ, Izbişte… În luna aprilie a aceluiaşi an, Uniunea Muzicienilor din Voivodina organizează Festivalul Fanfarelor din Banatul de sud, cu participarea fanfarelor din Râtişor, Oreşaţ, Grebenaţ, Iablanca, Coştei…, coşteienilor revenind premiul I şi dreptul de a reprezenta regiunea la Festivalul Fanfarelor din Voivodina la Zrenjanin, fanfarele fiind obligate să interpreteze piese impuse („În aminitirea lui Mokranjac”) şi la libera alegere (coşteienii au interpretat suite de cântece şi jocuri populare româneşti), lor revenind locul II, pe podiul cel mai înalt a urcat fanfara profesionistă din Zrenjanin. Este de fapt vorba de primele mari succese (pe parcursul anilor ce vor urma, aceste vor veni în serie) societatea fiind condusă cu mult tact şi pricepere de Ionel Conrad, preşedinte şi Nicolae Vinu, secretar.

Fanfara ”Eminescu” din Coștei, fotografie realizată în fața bisericii din localitate la finea anilor `90 ai secolului trecut

Anul 1956 aduce o nouă învigorare a corului, fanfarei, grupului de dansatori, orchestrei, condusă de Mircea Iencea, soliştilor vocali, (pe primul loc trebuie amintită Mărioara Pitic), coşteienii poposind cu un program bogat la Torac, Iancaid, Uzdin, Straja, Vlaicovăţ, Vârşeţ, Iablanca, Voivodinţ…, turneele şi apariţiile fiind organizate cu pricepere de învăţătorul Ion Matei. Activitatea zilnică a coşteienilor nu a rămas neobservată, aşă că Asociaţia Sportivă pentru Educaţie Fizică „Partizan” din Vârşeţ încadrează fanfara sub auspiciile acesteia, sub aceleaşi nume, coşteienii participând la toate manifestările şi paradele sportului, Asociaţia procurând fanfariştilor primele uniforme, aceştia evoluând în faţa numerosului public din Belgrad, Novi Sad, Kragujevac… La parada sportului de la Kragujevac, coşteienii participă în două rânduri (1956 şi 1958), lor revenind locul de frunte la paradă. Deşi sunt suprasolicitaţi, coşteienii nu-i uită pe confraţii lor din Nicolinţ, Seleuş, Doloave…, unde sunt primiţi cu respect şi ovaţii, apogeul atingându-l în anul 1959 (în perioada 26 iunie – 4 iulie), reprezentând R.P. Serbia la marea paradă a sportului. De la Ion Rotariu Cordân aflăm că pe Terazije a fost instalată o scenă enormă în aer liber, în faţa căreia se găseau mii de oameni, printre care şefi de stat, diplomaţi, miniştri, în frunte cu Mareşalul Tito, coşteienii participând în seara aceleaşi zi şi pe Stadionul A.P.I., în compania reprezentanţilor „republicilor înfrăţite”! Coşteienii au rămas devotaţi ani în şir A.S.E.F. „Partizan”, însă stabilesc şi o colaborare fructuoasă cu Asociaţia Turistică „Izletnik” din Belgrad, care i-a descoperit la „Balul strugurilor”! Deja de pe atunci coşteienii apar în public în uniforme noi (chentuşe, pantaloni şi cămăşi albe), confecţionate la Deta (România), fanfariştii poposind peste tot unde plecau membrii Asociaţiei, aceştia vizitându-i frecvent la Coştei, iar cheltuielile pentru mesele comune, transporturi…, au fost suportate de belgrădeni. În această perioadă fanfariştii din Coştei au introdus în repertoriu câteva cântece noi sârbeşti, şi înainte de toate, „cântece orăşăneşti populare”! În anul 1960, fanfariştii din Coştei însoţesc Ştafeta lui Tito pe relaţia Vârşeţ-Panciova, iar trei ani mai târziu, împreună cu orchestra, soliştii vocali şi instrumentişti, întreprind un turneu prin Banatul de Sud. În zilele de 1-2 mai 1964 participă la inaugurarea şi desfăşurarea Turneului final de fotbal în categoria tineretului, organizat la Vârşeţ, sub auspiciile F.I.F.A., la care au participat naţionalele Bulgariei, Portugaliei, Germaniei şi Iugoslaviei. Nu mult după aceea: fanfara, grupul de dansatori, corul, soliştii vocali şi instrumentişti participă la prima trecere în revistă organizată de Uniunea Vilegiaturiştilor din Banat, la Moara Mică, la care s-au adunat peste 5.000 de oameni. În vara anului 1967 corul participă la Trecerea în revistă de la Ruma, iar fanfara evoluează cu mare succes la Guča.

Mariana Stratulat

Foto sus: Defilarea fanfarei din Coștei, în fruntea fanfarei este dirijorul Ion Rotariu-Cordân