Prima fanfară românească din Banatul Sârbesc (6)

Dec 26, 2015

Membrii S.C.A. sunt invitaţi să participe la mai multe festivaluri ale minorităţilor noastre: Gložanj, Ilok…, însă şi la unele manifestări de amploare din România: „Primăvara reşiţeană“, „Grădina de tir“ din Oraviţa, nedeia de la Greoni…, coşteienii răspunzând cu mare plăcere, satisfacţie personală tuturor invitaţiilor sosite pe adresa lor.

După o perioadă oarecare, stăpânind din plin repertoriu propus de dirijorul Ion Rotariu-Cordân, „Fanfara mică“ s-a ataşat adulţilor, constituind o fanfară de invidiat, nu numai în satele de la noi, care a participat în repetate rânduri la „Carnavalul florilor“ de la Biserica Albă, însă şi în multe alte localităţi, contribuind din plin la răspândirea culturii populare româneşti. Nici o manifestare de amploare în oraşul Vârşeţ indiferent de genul acesteia, nu s-a putut închipui fără participarea fanfariştilor din Coştei. Coşteienii au avut onoarea şi cinstea (aşa era pe atunci), să-i întâmpine la Vârşeţ, pe Tito şi Ceauşescu, în momente de grea încercare pentru cele două state! Un eveniment, foarte interesant este şi faptul că coşteienii au avut concert la Belgrad în aceeaşi zi cu Lepa Brena, pe atunci cea mai solicitată vedetă a estradei noastre. Cu Lepa Brena şi Miroslav Ilić, coşteienii au apărut şi pe stadionul din Vârşeţ. Poate este mai puţin cunoscut că la Coştei s-au turnat câteva filme documentare din care „rolul principal l-au avut fanfariştii“, unul chiar şi pentru japonezi, la Moara Mică, care au fost tentaţi şi cointeresaţi de viaţa în Banat. Au urmat filmările cu o televiziune din Suedia în colaborare cu TV Novi Sad, apoi „Nunta ţărănească“, un film de excepţie, în regia mestrului din Timişoara, Gheorghe Leahu (TV Novi Sad), film care a fost premiat în Suedia. Fanfariştii din Coştei au participat şi la turnarea filmului de lung metraj „Sretna Nova 49-ta“, a Casei de filme din Skoplje, după care urmează colaborarea cu Casa de film din Koln: „Casa din pădure“, după care apar la BBC… Ion Rotariu-Cordân şi Viorel Maiogan filmează la Ljubljana, iar Gheorghe Pitic, împreună cu Ioviţă Dalea „Ventilă Agraru“, la Plitvice, în filmul „Triologia Balcanică“. Frumuseţea costumului popular românesc din Coştei, în care apăreau fanfariştii, i-a fermecat pe reprezentanţii Companiei „Luft Hannsa“, aşa că au introdus poza acestora, realizată la una din ediţiile „Balului strugurilor“ de la Vârşeţ, în avionul Companiei, lucru despre care coşteienii au aflat de la un fost membru al fanfarei, stabilit de mai mulţi ani în Germania. În anul 1982, coşteienii aniversează, în mod festiv centenarul activităţii teatrale în satul lor. După Revoluţia din România din decembrie 1989, se creează condiţii şi se deschid orizonturi noi pentru o colaborare amplă cu instituţii şi capitala acestei ţări.

Fanfara în fața școlii vechi din Coștei, anii `60 ai secolului trecut

La invitaţia oficială din Bucureşti, delegaţia Coşteiului: dr. Tiberiu Cugia, prof. Elena Lelea şi dirijorul Ion Rotariu-Cordân poposesc la Liga Culturală pentru Unitatea Românilor, condusă de prof. dr. Victor Crăciun, stabilind o colaborare strânsă pe multiple planuri, benefică pentru ambele părţi, care s-a menţinut până în zilele noastre. Anul 1991 a reprezentat un an de cotitură pentru viaţa culturală şi spirituală a românilor din Iugoslavia, îndeosebi a celor din Voivodina, Coşteiul „intrând în istoria minorităţii noastre ca localitate unde s-a constituit ”Comunitatea Românilor din Iugoslavia“, prima asociaţie cu caracter românesc care a luptat pentru păstrarea identităţii, culturii şi tradiţiilor noastre strămoşeşti, iar Festivalul de Muzică şi Folclor a adus pe scenă reprezentanţii ai culturii din Chişinău, Criuleni şi Târgu-Jiu. Un eveniment emoţionant a fost şi înfrăţirea S.C.A. „Mihai Eminescu“ cu S.C.A. „Lozioara“ din Criuleni, cu care un an mai târziu coşteienii evoluează împreună pe scena festivalului de la Torac. Programul prezentat şi interpretarea cântecului moldevenesc atât de bine cunoscut „Graiul neamului“, nu a lăsat pe nimeni indiferent. A fost un moment de excepţie, un eveniment aparte la care şi-au dat contribuţia reprezentanţii românismului dintre Prut şi Nistru şi cei din Banatul Sârbesc. Au cântat cu suflet şi inimă românească basarabenii şi bănăţenii! S-au contopit într-un întreg, tot aşa cum a fost cazul celor doi prieteni: Avram Imbroane şi Ion Nistor din Cernăuţi. Fanfara a cântat în faţa preşedintelui de atunci al României, Ion Iliescu, fiind binecuvântată de Prea Fericitul Patriarh Teoctist. Fanfariştii au participat şi la alte manifestări de amploare în România, au interpretat cu talent şi pasiune imnul României şi alte cântece patriotice, care nu au lăsat pe nimeni indiferent. Fanfara a participat şi la ridicarea Crucii Basarabiei de la Mănăstirea Cernica. L-a întâmpinat pe episcopul românilor din America şi Canada în imnul internaţional al credinţei… Cu ocazia organizării Festivalului fanfarelor din Banat la Coştei, în anul 2003, în această localitate a fost amplasat monumentul latinităţii „Lupoaica cu gemenii Romulus şi Remus“, care va dăinui peste secole în apropierea bisericii din localitate.

Contactele numeroase şi rezultatele excepţionale ale coşteienilor sunt vizibile pe întinsul României, Basarabiei, Republici Moldova…

Anul 2005 a avut o semnificaţie deosebită pentru coşteieni, deoarece în ziua de 28 august a fost marcat în mod festiv jubileul de 95 de ani ai fanfarei. Marele eveniment s-a desfăşurat sub auspiciile Consiliului Comunităţii Locale, în colaborarea cu cele două societăţi cultural-artistice: „Mihai Eminescu“ şi „Eminescu“. Ca preşedinte al Comitetului de organizare a fost numit Ion Gaşpăr, preşedintele Consiliului Comunităţii Locale din perioada aceea, iar vicepreşedinte Lavinel Pitic, reprezentant al S.C.A. „Eminescu“.  Cu acest prilej a fost organizat Simpozionul: „Oameni de seamă şi tradiţia fanfarelor din Banat“ şi programul cultural-artistic consacrat aniversării a 95 de ani de la înfiinţarea primei fanfare în Banat, cu participarea fanfarelor din următoarele localităţi: Voivodinţ, Iablanca, Mesici, Straja, Kostolac, Caraş-Severin, precum şi cele două fanfare din Coştei. La manifestare au fost prezenţi oameni de seamă din judeţele Caraş-Severin, Timiş, Arad, dar şi de la noi din ţară. Un moment de mare sensibilitate a fost acela când în faţa Căminului Tineretului, au evoluat cele două fanfare împreună. Dar, din păcate, a fost de scurtă durată. Cum va fi anul acesta, în zilele de 6 şi 7 august când vom marca centenarul, rămâne de văzut. La început, viaţa culturală a coşteienilor a fost concentrată în jurul Reuniunii de Cântări şi Citire… Azi, la Coştei funcţionează două  Societăţi Cultural-Artistice: „Mihai Eminescu“ şi „Eminescu“, care continuă tradiţia satului. Ar fi nemaipomenit de greu ca în acest foileton să amintim toate succesele şi rezultatele obţinute atât de fanfara S.C.A. „“, cât Mihai Eminescuşi de fanfara S.C.A. „Eminescu“. Acestea merită să fie consemnate într-un studiu monografic. Ne-am dorit doar ca prin acest articol să aducem un omagiu coşteienilor care şi-au propus să înfiinţeze o fanfară în localitatea lor, dar şi acelora care de-a lungul anilor şi-au dat aportul deplin la păstrarea tradiţiei, asigurând-i perinitatea în generaţiile viitoare. Nu ne rămâne decât să încheieim cu tradiţionalul: „La mulţi ani, fanfara din Coştei“! #

Mariana Stratulat

Foto sus: Fanfariștii coșteieni în costum popular românesc