Colecția completă a celebrelor Caiete Eminesciene

Jan 13, 2016

Eminescu-pentru-toti.jpg

Colecția completă a celebrelor “Caiete Eminesciene”, unele dintre cele mai valoroase artefacte din istoria literaturii române, este pusă în premieră la dispoziția vizitatorilor Muzeului “Mihai Eminescu” din Iași. Cercetătorii ieșeni de la Muzeul Literaturii Române Iași au anunțat amenajarea în cadrul Muzeului “Mihai Eminescu”, situat în Parcul Copou din Iași, a unei biblioteci speciale, ocupată doar de cele 62 de manuscrise ale poetului Mihai Eminescu.


Este vorba despre replicile fotocopiate ale documentelor originale, care conțin mii de pagini de poezii celebre, variante, scrisori, însemnări disparate, traduceri, articole sau pagini de jurnal. Colecția de fotocopii după manuscrisele eminesciene se află în patrimoniul Muzeului Literaturii Române Iași din 1988. Este anul în care specialiști din Iași și Botoșani au terminat proiectul de copiere a binecunoscutelor “Caiete Eminescu”. Cele 62 de volume au fost realizate după microfilmele manuscriselor, așa cum descrie eminescologul Valentin Coșereanu în cartea sa, “Aventura manuscriselor eminesciene”. Inițiativa acestei întreprinderi a avut-o filozoful Constantin Noica, într-o prelegere ținută la Casa Pogor în anul 1977. Tot Constantin Noica, cel care l-a numit pe Eminescu «omul deplin al culturii românești», a realizat importanța acestor documente pentru cultura română, comparându-le cu cele ale lui Leonardo da Vinci sau ale lui Paul Valéry. Povestea manuscriselor eminesciene începe la finalul secolului al XIX-lea. “În anul 1883, după ce Mihai Eminescu se îmbolnăvește, Titu Maiorescu ia în păstrare lada cu manuscrise a poetului. La începutul anului 1884 iese din tipar prima ediție a poeziilor lui Eminescu, îngrijită și alcătuită de T. Maiorescu, ce poate fi, de asemenea, admirată la Muzeul „Mihai Eminescu” din Iași. În anul 1902, Titu Maiorescu predă Academiei Române manuscrisele eminesciene și ține un discurs prin care subliniază importanța lor, precum și a misiunii de fi păstrate și valorificate. Acest lucru se datorează lui Perpessicius, care din 1939 începe publicarea ediției critice a operei lui Eminescu. Munca de descifrare și tipărire a manuscriselor eminesciene este continuată, după Perpessicius, de alte colective de cercetători, conduse de Petru Creția, de Dumitru Vatamaniuc și alții. Cele 16 volume au fost publicate mai întâi la Editura Fundațiilor Regale, apoi la Editura Bibliotecii Academiei Române. Ultimul volum din planul conceput de Perpessicius a fost publicat în anul 1993, iar în 1994 apare al XVII-lea volum, o Addenda”, spun oficialii Muzeului Literaturii Române Iași.

Sursa: 2012en.ro

 

Articole similare selectate pentru tine

Teatrul din Oravița a fost primul teatru din România

Construit în anul 1817, ca o copie la o scară mai mică a celebrului teatru vienez Burgtheatre, Teatrul din Oravița a fost primul teatru din România. Inaugurarea lui s-a făcut în prezența împăratului Francisc I și a împărătesei Augusta Carollina, cu ocazia vizitei lor la Oravița, care au fost prezenți și la primul spectacol jucat aici „Cununa cu lăutari”. În anul 1890, când teatrul din Viena este dezafectat, edificiul din Oravița devine din copie original. Un lucru ciudat este faptul că în toată istoria sa teatrul nu a avut niciodată propria trupă de actori.

Singura imagine de la înmormântarea lui Mihai Eminescu

Acum 126 de ani, pe 17 iunie 1889, Mihai Eminescu, cel mai mare poet român, era condus pe ultimul său drum. Din singura imagine păstrată de la înmormântarea poetului – un desen realizat de cunoscutul grafician Constantin Jiquidi – se poate observa că Eminescu a fost înmormântat pe o vreme ploiasă şi mohorâtă, unii dintre cei prezenţi având în mână umbrele.

Nevoia de Eminescu

Când pronunţ numele lui, îmi trece prin inimă un fior dintre acelea care o răscoleşte umplând−o de dor tainic. Aud, parcă susurul lin al doinei româneşti coborâtă de undeva, din tăriile cerului, picurându−mi nostalgic, măreţie şi dragoste de neam.