Olanda - nein Constanţa, nein Schengen

Jan 13, 2016

port_constanta.jpg

Un lucru trebuie înţeles clar, fără divagaţii inutile pe teme de Europă civilizată. Oricâte puşcării am avea, oricâţi corupţi am băga la bulău, oricâte DNA-uri ar funcţiona, România putând deveni mai catolică decât Vaticanul, atât timp cât Rotterdamul se află în Olanda şi Constanţa în România, noi nu vom intra în Schengen!


Trebuie să fii olandez idealist să îţi omori propria economie portuară, acceptând să aduci în spaţiul economic comunitar un port care va surclasa toată economia olandeză. Deci, aderarea României la Schengen are doar legătură directă cu portul Rotterdam, şi nu cu dosarele lui Kovesi. În prezent, al treilea mare port al lumii şi cel mai mare din Europa este Rotterdam. Pe aici, intră toată marfa din lume în spaţiul comunitar. Adică în spaţiul lui Schengen. Şi asta se întâmplă de când e lumea modernă, de când e ea făcută. Bun, hai să privim un pic harta Uniunii Europene. La marginea estică a Uniunii, avem un port mare, şi fluvial, şi maritim. Care este…? Lesne de ghicit… Constanţa! De la Constanţa pleacă, spre Europa, trei mari magistrale – cea rutieră – Autostrada A1, magistrala petrolieră şi magistrala fluvială Dunăre – Rin.

4-port-of-rotterdam.jpg

Portul din Rotterdam

Deci, trei coridoare europene care se duc hăt, departe, până în inima Europei. Şi haideţi să aruncăm o privire şi spre est de Constanţa! Ce vedem? Marea Neagră, toată Asia şi Orientul. Ce înseamnă asta? Cea mai mare piaţă din lume. Acestei pieţe pe unde i-ar fi mai lesne să bage mărfuri în Uniunea Europeană? Normal că prin cel mai apropiat orificiu: Constanţa. Adică portul din România Schengenistă, Constanţa, ar deveni cel mai mare port al Europei şi, implicit, unul dintre cele mai importante din lume. Unde mai este Rotterdamul în ecuaţia asta? Sub Constanţa, adică doar cu emisfera vestică. Cărui olandez i-ar conveni ca o ţară de asta, de mâna a doua, cum e România considerată, să ia smântana? Niciunuia. Constanţa deci, în varianta Schengen, ar deveni cel mai mare port al Europei, judecând după volumul de mărfuri taxabile şi care ar intra în Uniune. Numai dacă punem la socoteală China amuţim, cu ce poate ea produce, mai ales că guvernul de la Beijing doreşte, de mai demult, un picior sau un cap de pod prin România. Constanţa este, deci, o comoară economică, a văzut asta şi fostul primar Mazăre, care s-a luptat ceva ani să-şi treacă acest port în subordine. Dezvoltarea economică a Dobrogei şi, cu puternice raze, spre tot Sud-Estul României depinde strict de intrarea României în Schengen şi, implicit, de portul Constanţa, cel care îşi va dubla proporţiile din toate punctele de vedere. Nu mai spunem de aeroportul Constanţa şi tot ce se află pe acolo… Cine nu vrea asta? Un singur răspuns: Olanda. Ce face Olanda acum? Are de la 1 ianuarie preşedinţia UE. Aşa că România nu va intra în Schengen, chiar dacă arestăm noi tot parlamentul de la Bucureşti şi chiar dacă ne călugărim peste noapte. Că Olanda este extrem de abilă şi va spune „Da”, să fim convinşi că o altă naţiune „germanică” va spune nu, că aşa e în tenisul lor de mari lorzi şmecheri! Iar noi nu avem ce face, suntem încă prea mici să facem garagaţe, deşi ştim tot adevărul, că, de fapt, la bază este doar lupta economică între Rotterdam şi Constanţa.

Constanta1.jpg

Constanța

Membrii Comisiei Europene şi-au ţinut întâlnirea săptămânală la Amsterdam pentru a marca începutul perioadei în care Olanda va deţine preşedinţia Uniunii. Premierul olandez a prezentat în cadrul întâlnirii priorităţile pentru următoarele 6 luni. Din discuţiile purtate de corespondentul Ştirilor TVR Lucian Pîrvoiu cu membri ai cabinetului Rutte, dosarul România – Schengen nu este de actualitate. Premierul olandez Mark Rutte a anunţat că preşedinţia ţării sale va fi una pragmatică, bazată pe eficienţă şi rezultate concrete, a transmis Lucian Pîrvoiu pentru Telejurnalul TVR. Din discuţiile purtate de corespondentul Ştirilor TVR cu membri ai cabinetului Rutte, care au fost şi ei prezenţi la întâlnirea de la Amsterdam, dosarul România – Schengen nu este de actualitate, ceea ce înseamnă că opoziţia Olandei la intrarea ţării noastre în spaţiul de liberă circulaţie rămâne intactă.

Autor: Mihai Ionescu

Foto: Portul din Constanța

 

Articole similare selectate pentru tine

Trecerea subită de la copilărie la statusul de tânără nevastă (I)

Chipul femei și rolul care îi revine în societate, raportat la timpurile trecute, ne oferă o suită de posibilități de interpretare și analiză.

Portul de altădată din Sân-Mihai

În acest articol vom reda cele mai importante componente ale îm­brăcămintei fo­losite de sâmienți care datează de la începutul secolului XX până în perioada în care se folosește îm­bră­că­min­tea produsă industrial. Cu atât mai mult cu cât cos­tumația folosită la ma­jo­ritatea coregrafiilor se ba­zea­ză tocmai pe portul de altădată.

Alexandra Negrilă documentează portul tradițional

Pasiunea pentru portul și tradițiile românești au condus-o pe Alexandra Negrilă într-o călătorie fără sfârșit prin toată România. De peste un deceniu, ea bate în lung și în lat fiecare sat din țară, cu un scop clar: să scoată la lumină fiecare obiect vestimentar tradițional rămas de pe vremea bunicilor ei și să reînvie tradițiile autentice. Tânăra documentează portul tradițional și adună piese vestimentare din fiecare zonă a țării.