Istoria care a inspirat Urzeala tronurilor (1)

Mar 03, 2016

Cei ce au vizionat ultimul episod din sezonul 5 al serialului fantasy “Game of Thrones/ Urzeala tronurilor” au avut, probabil, un sentiment de deja-vu. Şi este explicabil de ce s-a întâmplat asta. Există o asemănare izbitoare între momentul tragic al asasinării lui Jon Snow şi asasinarea lui Iulius Cezar. Şi nu este singura din serial (sau cărţi).

Autorul seriei de volume “Cântec de gheaţă şi foc” s-a inspirat în scrierea cărţilor dintr-o serie de evenimente reale din istorie – sau cel puţin din mituri. Unele dintre aceste momente au fost recunoscute chiar de Martin, altele nu şi au fost observate de fanii serialului sau ai cărţilor. Martin s-a inspirat cel mai mult din istoria medievală europeană, dar nu numai. George R. R. Martin spus în repetate rânduri că unele părţi ale poveştii sale au fost vag inspirate de Războiul celor Două Roze, din secolul al XV-lea, dar s-a limitat doar la această informaţie fără să dezvăluie care ar putea să fie legătura dintre personajele sale şi unele figuri istorie. Publicaţia „Time“ a analizat atent personajele din „Urzeala tronurilor“ şi a stabilit că unele dintre ele, în special cele feminine, au foarte multe în comun cu figuri istorice reale.

Zidul – Zidul lui Hadrian

Există o teorie conform căreia Westeros – continentul ce găzduieşte cele şapte regate, unde au loc luptele pentru putere – arată ca insula Marii Britanii dacă în sud ar fi fost poziţionată Irlanda întoarsă cu susul în jos. Aşadar, Zidul lui Hadrian ar fi putut fi servit drept inspiraţie pentru Zidul din nordul ţinutului fantastic Westeros.

Zidul lui Hadrian era o construcţie lungă de 117 kilometri, care traversa Marea Britanie de la Marea Irlandeză la Marea Nordului. A fost construit de romani în secolul al II-lea, la graniţa cea mai nordică a imperiului pentru a se apăra de „sălbaticii” scoţieni.

Şi asemănarea aceasta a fost admisă chiar de autorul seriei „Cântec de gheaţă şi foc” , George R.R. Martin, care a declarat că Zidul magic care apără ţinutul oamenilor din Westeros a fost inspirat după o vizită la cel real, în timpul căreia „am încercat să îmi imaginez cum ar fi să fiu un soldat roman... să privesc în depărtare, neştiind ce ar putea ieşi din pădure”.

În legătură cu aceste declaraţii, e interesant şi faptul că Ygritte, fata sălbatică de care s-a îndrăgostit Jon Snow, avea un puternic accent scoţian.

  Casa Stark şi Casa Lannister –Casa York şi Casa Lancaster

Nu e un secret faptul că George R.R. Martin s-a cufundat în cărţile de istorie despre Războiul Rozelor (1455-1485) – conflictul dinastic pentru tronul Angliei care a durat zeci de ani – atunci a construit cadrul acţiunii romanului. Şi chiar a ales pentru personajele sale nume care se aseamănă cu cele din istorie. Familia York, care trăia în nord, a devenit în carte Casa Stark – care de asemenea e din nordul ţinutului – iar familia Lancaster, care era extrem de bogată, a devenit Casa Lannister – care are, uşor de prevăzut, aceleaşi atribute.

  Daenerys Targaryen – Henry Tudor

Războiul Rozelor a fost o luptă amplă şi extrem de complexă, cu numeroase personaje şi intrigi. A furnizat mult material autorului George R.R. Martin. Una dintre aceste fire de poveste îl are în centru pe Henry Tudor.

Acest nobil exilat şi-a petrecut 14 ani – o bună parte din viaţa sa – „peste o mare îngustă”, anume în Franţa, unde şi-a consolidat puterea şi a plănuit invazia Marii Britanii. O asemănare izbitoare cu personajul lui Martin, Daenerys Targaryen, este şi faptul că stindardul său de luptă înfăţişa un dragon roşu.

De dragul istoriei, vom menţiona şi că Henry Tudor, care lupta de partea casei Lancaster, a ajuns pe tronul britanic la sfârşitul Războiului Rozelor.

Theon Greyjoy – George Plantagenet

Cei mai mulţi dintre fanii serialului „Urzeala tronurilor” au fost indignaţi atunci când Theon Greyjoy l-a trădat pe Robb Stark – cel care îi era ca un frate, lângă care a crescut – şi a decis să lupte împotriva lui Războiul celor Cinci Regi. Dar răspunsul pentru comportamentul său e simplu. A acţionat aşa pentru că asta a făcut echivalentul său din istorie – George Plantagenet.

Plantagenet a început Războiul Rozelor de partea Casei York, luptând lângă fratele său Edward al IV-lea. Dar apoi s-a alăturat Casei Lancaster; după care a vrut să se întoarcă înapoi la familia York. În final, a fost acuzat de trădare. Dar în loc să fie torturat până la nebunie de un bastard sociopat, a fost înecat într-un butoi cu vin.

  Joffrey Baratheon – Edward of Westminster

Joffrey Baratheon a fost, probabil, cel mai detestat personaj din „Urzeala tronurilor”. Dar aceleaşi sentimente le-ar trezi şi Edward of Westminster, echivalentul său din viaţa reală – un psihopat care a fost inspiraţia pentru conturarea personajului lui Joffrey. Vorbind despre fiul Regelui Henry al VI-lea, mult însetat de sânge, Ambasadorul Milanului scria: „Acest băiat, deşi are numai 13 ani, nu vorbeşte despre altceva decât a tăia capete şi a face război”.

După ce a fost capturat în bătălia de la Tewkesbury, când avea 17 ani, Edward of Westminster a fost plesnit peste faţă cu mănuşa de metal a lui Edward al IV-lea, înainte de a fi străpuns de săbiile inamicilor.

 „Focul sălbatic” – focul grecesc

Focul magic, de culoare, verde, pe care Tyrion l-a folosit pentru a-l înfrânge pe Stannis Baratheon în bătălia de la Blackwater este, de asemenea, inspirat din istorie. Fără puterile magice şi culoarea verde, este exact ceea ce ştim drept focul grecesc – un foc ce continua să ardă chiar şi atunci când era pe suprafaţa apei. A fost folosit mai ales de luptătorii din Constantinopole atunci când se apărau de invazia arabilor în timpul asediului asupra capitalei bizantine.

R’hllor, Zeul Luminii – Ahura Mazda, zeul suprem în mitologia persană

Majoritatea oamenilor din Westeros se închină la un panteon de zei, cunoscuţi drept cei Şapte, alţii, din nord, cred în Zeii Vechi, iar religia care are în centrul său focul, pe care o reprezintă Melisandre, se particularizează prin aceea că este monoteistă, având un singur zeu deci, pe R’hllor. George R.R. Martin a recunoscut că cultul lui R’hllor este o readaptare a cultului lui Ahura Mazda, care este considerată a fi una dintre ele mai vechi religii monoteiste din lume. La fel ca şi în cultul zeului închipui de Martin, adepţii lui Ahura Mazda folosesc focul pentru purificare şi se roagă în jurul focului.

Sursa: historia.ro