Nothing to see here. This component is added to the post page in order to register the visit
Prelegere despre relațiile sârbo-române
Mar 25, 2016
Un eveniment de la care ne-am așteptat mai mult s-a petrecut pe data de 17 martie în sala mare a Bibliotecii din Panciova – un spaţiu prea mare pentru o lansare de carte care a reunit public restrâns. Totuşi, pentru români prelegerea a fost importantă, pentru că a fost prezentată cartea Romanians in Serbia Under The Serbian-Romanian Relations (Românii din Serbia în contexul relațiilor sârbo-române). Volumul a apărut în Germania, iar după mai multe prezentări pe marginea acestei acestei cărţi s-a discutat şi la Panciova. Despre carte a vorbit dr. Dragan Petrović din Belgrad, coautor.
În prima parte a prelegerii, Petrović a vorbit despre relațiile sârbo-române și evenimente istorice, iar în partea a doua a prezentat cartea. Petrović a vorbit pe larg despre raporturile sârbo-române din toate perioadele istorice (Imperiul Roman, Imperiul Otoman, Imperiul Austro-Ungar, perioada interbelică, istoria modernă a sârbilor şi românilor). El s-a referit şi la relațiile cu celelalte popoare balcanice și europene.
Dialogul cu publicul s-a axat pe relațiile sârbo-române astăzi, granițele României și Serbiei în trecut și în prezent și poziția românilor în Serbia la ora actuală. La prelegere a fost vorba şi despre problemele actuale, dar şi despre numărul românilor din Serbia.
Dr. Dragan Petrović a pus accentul şi pe raporturile româno-ruse, româno-maghiare, sârbo-ruse, sârbo-grece, româno-franceze, româno-italiene, româno-bulgare... Coatorul cărţii Românii din Serbia în contexul relațiilor sârbo-române a subliniat că România și Serbia niciodată, de-a lungul istoriei, nu au fost în război.
La prelegere s-au discutat şi subiecte de actualitate, între care Kosovo și susţinerea pe care România o acordă Serbiei.
La sfârşitul tribunei, dr. Petrović a prezentat cartea, în care scrie despre poziția românilor în Serbia, structura populației şi alte subiecte. Volumul cuprinde date recente cu privire la numărul românilor în comunele din Banat, cei mai mulţi români fiind în comunele Alibunar, Vârșeț, Jitiște, Plandişte, Covăcița, Cuvin şi Panciova. Comuna Apatin este un caz interesant, pentru că nu aparţine Banatului.
A fost o prelegere interesantă, cu un public restrâns. Întrebat dacă volumul lansat va fi tradus în sârbă şi română, autorul nu a putut răspunde precis.
Articole similare selectate pentru tine
S-a aprobat proiectul autostrăzii Panciova - Timișoara
Autostrada Panciova – Timișoara cu lungimea de 130 de kilometri, care la Belgrad se conectează la Coridorul 11, așteaptă studiul de fezabilitate, iar cei mai interesați sunt italienii care în România au peste 11.000 de companii, pentru că au nevoie să se conecteze cu portul Bar din Muntenegru.
Primele societăți, instituții și publicații ale românilor din Panciova
Pe la mijlocul veacului al XVIII-lea în Panciova au fost colonizați și români (pe lângă populația germană și sârbă) – din părțile Ardealului, dar și din regiunea muntoasă a Banatului. Un număr nu prea mare de români au trăit în Panciova și înainte de colonizare de la mijlocul secolului al XVIII – lea.