Entuziasmul şi dragostea scriu pagini de istorie şi cultură la Glogoni (2)

Apr 14, 2016

Localitatea Glogoni aparţine comunei Panciova şi se află la o distanţă de cca 20 km nord-vest de oraşul Panciova. Denumirea oficială a localităţii este Glogonj, iar locuitorii români o numesc Glogoni. În vremea Graniţei Militare, localitatea purta denumirea Glogan, iar pe timpul dominaţiei maghiare satul s-a numit Galgonyas (Torontal).

Funcţionarea şcolilor în cadrul Confiniului Militar a fost reglementată prin acte normative promulgate de Curtea de la Viena. Din datele disponibile, aflăm că la Glogoni a existat şcoală prin anul 1820. În anul 1825 a fost inaugurată şcoala Comunală, avându-l ca învăţător pe Johan Duptza. Școala Română Comunală a început să funcţioneze în anul 1828. Învăţător a fost Ioan Popovici. Până la desfiinţarea Graniţei Militare (1873), şcoala Română a funcţionat ca şcoală Naţională. Ulterior a devenit şcoală Confesională – Comunală, până în anul 1905, când a fost preluată de statul maghiar. De la 1 noiembrie 1918, a trecut la regatul SCS cu limbile de predare română şi sârbă, scrie Valentin Mic în săptămânalul Libertatea.

Din anul 1922, cursurile în limba română au fost întrerupte, iar învăţământul s-a desfăşurat numai în limba sârbă. Abia după încheierea convenţiei şcolare între Regatele României şi Iugoslaviei cu privire la Legea învăţământului pentru minorităţi în Banat, semnată la Belgrad, în 10 martie 1933, pentru elevii români din Banatul sârbesc au fost trimişi învăţători români din România. În noiembrie 1935, la Glogoni a sosit învăţătoarea Ecatarina Teofanescu, care avea să predea la secţia română. După plecare ei din Glogoni, postul a fost suplinit de Maria Dalea, înlocuită, din octombrie 1944, de învăţătoarea Marga. Până în 1950, la şcoala din Glogoni au lucrat învăţătorii Ana Omorean şi Petru Besu, când s-au angajat Iconia Cuzman, Viorica Blagoie, ştefan Miloş, ştefan Vereşan şi Roman Bungea. Majoritatea dascălilor au organizat, cu elevii, activităţi extraşcolare care au constat în dans şi teatru. Astfel au promovat cultura şi identitatea românească.

Fără să intrăm în detalii, amintim că în 1963 la Glogoni au fost întrerupte cursurile în limba română. O scurtă perioadă, când directoarea şcolii a fost Valentina Tomici din Panciova, s-a organizat curs facultativ de limba română, care s-a stins odată cu plecarea ei din Glogoni. Conducerea şcolii nu a fost interesată să reia orele de limba română. Lucrurile s-au schimbat în bine în anul 2014, când, cu susţinerea asociaţiei ,,In medias res” din Panciova, profesoara Rodica Marianu a înfiinţat primul Atelier de Limba Română cu Elemente de Cultură şi Civilizaţie. Anual, aici se reunesc peste 30 de cursanţi români şi sârbi, dar mai cu seamă copii din căsnicii mixte. Cu sprijinul casei de cultură din loc, activităţile din cadrul atelierului se desfăşoară fără întrerupere, fiind focarul identităţii românilor glogonenţi. În anul 2015, centrul ,,In medias res” a renunţat la organizarea cursului de limba română la Glogoni. Sarcina de a continua drumul început şi-a asumat-o organizaţia ,,Infinitum”.

Importanţa cursurilor neformale de limba română este multiplă. Copiii se simt motivaţi să înveţe limba strămoşilor, fără să fie forţaţi. Mulţi dintre cursanţi sunt recitatori premiaţi. Inimoasa profesoară Rodica Marianu a reuşit să înfiinţeze şi o secţie de teatru, iar copiii participă la varii manifestări culturale. Au fost şi la mai multe tabere în România, unde au cunoscut copii din alte părţi ale României, având ocazia să comunice în limba română.

Românii glogonenţi şi-au păstrat identitatea şi prin activităţile culturale amatoristice. Societatea Cultural-Artistică ,,Veselia” a fost nucleul vieţii culturale bogate din Glogoni. Corul din Glogoni s-a divizat după divergenţele apărute între dirijori. La 14 septembrie 1938, s-a întrunit un comitet de iniţiativă pentru înfiinţarea fanfarei ,,Veselia”. După o scurtă perioadă, în ianuarie 1939 fanfara a prezentat un scurt program. Deoarece formaţia a făcut repetiţii în case particulare, dorinţa fanfariştilor a fost ca societeta ,,Veselia” să dispună de o sală proprie. Fiecare membru al societăţii a donat câte 500 de cărămizi şi astfel s-a construit sala. După Eliberare, în anul 1945, fanfara a fost încadrată în rândurile Armatei de Eliberare. Împreună cu formaţiile din Mesici şi Râtişor au format Fanfara Militară a Brigadei I Craineană. După demobilizare, fanfariştii s-au întors în sat şi s-a recurs la reorganizare formaţiei. În anul 1954, fanfara a fost condusă de tânărul student Valeriu Boleanţu, până când în 1956 acesta a fost nevoit să-şi continue studiile. Dirijor a devenit marele activist cultural Roman Cristea, care a reuşit să reunească tinerii. În anul 1958, în fruntea fanfarei a venit Vasile Marianu, care a îmbogăţit repertoriul fanfarei cu piese noi. În anul 1960, fanfara şi-a întreput activitatea. În anul 1961, a fost înfiinţată o formaţie care a interpretat foarte bine muzică populară românească.

Atât fanfara, cât şi orchestra care a continuat traiectoria începută, au avut o prestaţii demne de tot respectul. Au lăsat, oriunde s-au prezentat, impresii frumoase, prezentând satul în cea mai bună lumină. Orchestra Societăţii Cultural-Artistice ,,Veselia”, cu dansatorii şi cu soliştii vocali şi instrumentişti, s-au prezentat la toate ediţiile Marelui Festival de Folclor şi Muzică Românească din Voivodina. Au cucerit multe premii, iar numele soliştilor instrumentişti şi vocali sunt scrise cu litere de aur în istoria culturală a românilor din Serbia.

În anul 1999, cea de-a 39-a ediţie a Festivalului de Folclor şi Muzică Românească din Voivodina s-a ţinut la Glogoni. Aceasta a fost ultima manifestare culturală mai mare, cu caracter românesc, organizată la Glogoni.

Actuala conducere a Societăţii Cultural-Artistice ,,Veselia”, în frunte cu Corneliu Idvorean, face eforturi uriaşe să păstreze tradiţia culturală a românilor glogonenţi. În acest context, amintim organizarea tradiţionalei manifestări ,,Zilele românilor din Glogoni” - ocazie de a prezenta activitatea bogată a orchestrei, a dansatori şi a soliştilor vocali şi isntrumentişti din sat. La eveniment participă şi formaţii de muzică şi dans din alte localităţi, cu care ,,Veselia” colaborează. ,,Veselia” are din ce în ce mai multe prezentări scenice. Este interesant faptul că în orchestră, dar şi în secţia de dansuri, sunt incluşi un număr mare de etnici sârbi, fapt care dovedeşte buna convieţuire a locuitorilor din Glogoni.