Interlopii sârbi, colecţionari de brăţări dacice (1)

May 02, 2016

Unul dintre cele mai vechi dosare ale căutătorilor de comori din Munţii Orăştie este aproape de sentinţa definitivă. În dosarul tezaurelor, în care zece oameni sunt condamnaţi pe fond, au fost anchetaţi mai mulţi interlopi sârbi, pentru că au creat o reţea care se preocupa cu traficul de obiecte antice, iar cu ajutorul ei au fost scoase din ţară o serie de artefacte antice extrem de valoroase.

Cel puţin şase dintre brăţările dacice din aur traficate pe piaţa neagră a antichităţilor au ajuns pe mâna unui cămătar sârb, Ljubiša Ilić. În anii 2000, interlopul le-a colectat de la căutătorii de comori din Munţii Orăştiei, prin intermediul unor apropiaţi, membri ai „Cartelului sârb”, şi le-a revândut pe piaţa antichităţilor din vestul Europei şi unor colecţionari din SUA. Ljubiša Ilić a fost condamnat de Judecătoria Deva, pe fond, la cinci ani de închisoare pentru complicitate la furt calificat şi la plata unor despăgubiri de peste 300.000 de euro, în dosarul traficanţilor de comori dacice din Munţii Orăştiei. Sentinţa nu este definitivă, iar instanţa nu a stabilit încă valoarea altor tezaure antice traficate, pentru care Ljubiša Ilić riscă să plătească despăgubiri.

În prezent, procesul traficanţilor de comori pe filiera sârbă s-a mutat la Curtea de Apel Alba Iulia, unde este judecat apelul, după ce zece inculpaţi au fost condamnaţi, pe fond, la pedepse de până la şase ani de închisoare şi la plata unor despăgubiri de 1,5 milioane de euro, fără a pune la socoteală valoarea altor patru brăţări vândute unui colecţionar american.

Curtea de Apel Alba Iulia a solicitat audierea lui Ljubiša Ilić şi a unor martori din Serbia, prin video-conferinţă, pe data de 27 mai 2016. Rechizitoriul dosarului comorilor dacice arată încrengăturile dintre traficanţii tezaurelor furate din Munţii Orăştiei şi membri ai cartelurilor infracţionale sârbe, care intermediau tranzacţii de artefacte în vestul Europei, informează adevarul.ro.

Potrivit anchetatorilor, Ljubiša Ilić, interlop din Belgrad, şi Duşan Djurić, un cetăţean austriac de origine sârbă, cu domiciliul în Viena, erau colectori regionali de antichităţi din zona Europei de Sud – Est şi făceau parte dintr-o reţea internaţională de trafic ilegal cu bunuri culturale. Reţeaua îşi avea centrul la Zürich, în Elveţia şi cuprindea mai multe grupări de intermediari originari din spaţiul ex-iugoslav, fiind cunoscută pe piaţa neagră a antichităţilor cu apelativul de „Cartelul sârb”.

În anii 2000, membrii „Cartelului sârb” frecventau zonele cu situri arheologice din România, iar după fiecare descoperire a braconierilor, aceştia contactau intermediarii din România, deplasându-se în Deva, Reşiţa, Timişoara sau Arad. În perioada embargo-ului, înainte de a deveni traficanţi de tezaure antice, interlopii sârbi şi intermediarii lor din România erau implicaţi în contrabanda cu carburanţi. De asemenea, colectorii sârbi achiziţionau piesele cu sumele de bani avansate de dealeri importanţi din Elveţia şi Austria, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

În perioada 2000 - 2002, Ljubiša Ilić i-a contactat pe căutătorii de comori prin intermediari, de la care a cumpărat trei perechi de brăţări spiralice pe care le-a scos ilegal din ţară, transportându-le la Belgrad. Două perechi le-a vândut unui colecţionar cu galerie de antichităţi în New York, pe care l-a asigurat că bunurile erau proprietatea sa, cu suma de 265.000 dolari SUA. „În luna iunie 2006, colecţionarul american a sesizat prin avocatul său organele judiciare române, exprimându-şi disponibilitatea de a restitui piesele în condiţiile acordării compensaţiei echitabile prevăzute de articolul 4 din Convenţia de la Roma, din 1970, privind recuperarea bunurilor culturale furate, ratificată de România prin Legea nr.149/1997.

Brăţările au fost trimise pentru examinare la Cabinetul expertului Barbara Deppert-Lippitz din Frankfurt pe Main, iar după confirmarea originii au fost repatriate prin cerere de comisie rogatorie internaţională. La 8 ianuarie 2007 au fost predate în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României”, se arată în rechizitoriul dosarului. Conform concluziilor rapoartelor de expertiză muzeografică efectuate în cauză „piesele (brăţările nr. 1-4) prezentate sunt brăţări spiralice din aur, piese originale aparţinând orfevrăriei geto-dacice, descoperite împreună, ca părţi ale aceluiaşi tezaur îngropat cândva în a doua jumătate a secolului I a. Hr.”. Statul Român a acordat colecţionarului american, cu titlu de compensaţie echitabilă, suma de 270.000 de euro.

Foto: Brăţări dacice recuperate de statul român. FOTO Daniel Guţă. adevărul.ro

În anul 2004, Ljubiša Ilić l-a contactat, la Zürich, pe un colecţionar elveţian căruia i-a vândut a treia pereche de brăţări dacice. După ce a aflat adevărata provenienţă a pieselor, colecţionarul elveţian a sesizat autorităţile române pentru restituirea acestora în condiţiile acordării compensaţiei echitabile prevăzute în art. 4 din Convenţia de la Roma. În 2 august 2007, a treia pereche de brăţări a fost predată în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Statul Român reprezentat prin Ministerul Culturii şi Cultelor a acordat colecţionarului elveţian, cu titlu de compensaţie echitabilă, suma de 140.000 euro.

Din concluziile rapoartelor de expertiză efectuate în cauză, rezultă că „piesele (brăţările nr. 7 - 8) reprezintă creaţii originale ale artizanilor daci şi au, în consecinţă, o valoare excepţională nu doar prin conţinutul impresionant în aur de bună calitate, ci şi prin contribuţia unică pe care studierea lor o va aduce la împlinirea cunoştinţelor noastre în domeniul artei, al religiei şi al civilizaţiei dacice în ansamblul său. Ele aparţin patrimoniului cultural naţional şi trebuie incluse în categoria tezaur”, a informat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.