Interlopii sârbi, colecţionari de brăţări dacice (2)

May 03, 2016

Activitatea infracţională a lui Ilic Ljubisa şi a cartelului sârb a continuat până în anul 2006, în strânsă legătură cu ceilalţi învinuiţi din asociaţia infracţională a braconierilor de la Orăştie şi Deva, informau anchetatorii.

În perioada 2001 – 2005, Dušan Djurić, membru al „Cartelului Sârb”, se deplasa frecvent din Viena în România, iar printr-un intermediar din satul Bucova, judeţul Caraş Severin, localitate aflată în apropierea sitului arheologic Sarmizegetusa Ulpia Traiana, contacta grupurile de braconieri din judeţul Hunedoara pentru a colecta piesele arheologice sustrase.

În anul 2003, Dušan s-a deplasat în România şi a cumpărat de la Zerkula Mihai, cu suma de 40.000 de euro, o pereche de brăţări dacice care i-au revenit acestuia din împărţirea tezaurului sustras, în 26 – 28 mai 2001, din punctul arheologic „Căprăreaţa”. Învinuitul a scos ilegal piesele din ţară şi le-a valorificat pe piaţa neagră, astfel încât au ajuns la un posesor dispus să le restituie Statului Român. O altă brăţară din acelaşi tezaur a fost vândută de Dušan Djurić, prin dealeri germani, unui colecţionar din SUA care a contactat autorităţile române pentru a o restitui în condiţiile Convenţiei internaţionale de la Roma din 1995, relatează adevarul.ro.

Ljubiša Ilić, colecţionar regional de antichităţi în Europa Centrală şi de Sud-Est, a fost unul din liderii grupării sârbe de traficanţi cunoscută sub denumirea de „cartelul sârb", cu centrul la Zürich, informau anchetatorii. În Serbia era cunoscut cămătar, având conexiuni strânse cu grupările interne şi internaţionale de traficanţi cu antichităţi, potrivit PCA Alba.

În dosarul finalizat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia se arăta că fapta lui Ljubiša Ilić, colector regional de antichităţi, de a adera, în perioada 1998 – 2007 împreună cu cetăţenii sârbi Goran Andjelković, Dušan Djurić şi alţii, cunoscuţi ca membri ai „Cartelului sârb” specializat în traficul de antichităţi - la asociaţia infracţională în vederea organizării reţelei de efectuare a unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, clasate monument istoric, localizării, sustragerii şi însuşirii pe nedrept a unor tezaure arheologice, valorificării acestora pe piaţa neagră internaţională a antichităţilor, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Reconstituirea gropii în care au fost găsite spiralele de aur. FOTO Daniel Guţă. Adevărul.

În anul 2008, au fost trimişi în faţa instanţei Ljubiša Ilić (cetăţean sârb), Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa, fiind inculpaţi pentru că în urma acţiunilor ilegale de braconaj întreprinse în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, în perioada 1998 – 2007, ar fi produs statului român pagube de mai multe milioane de euro. Bunurile sustrase, printre care mai multe brăţări dacice din aur masiv, au ajuns în Occident, fiind vândute pe piaţa neagră a antichităţilor.

Potrivit anchetatorilor, la o acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini şi doar o mică parte din ele a mai fost recuperată.

Metoda ingenioasă prin care o parte dintre piese au fost scoase din ţară, prin vama Nădlac, era transportarea lor în rezervorul unor maşini. Peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin INTERPOL, potrivit celui mai recent comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Valoarea tezaurelor este impresionantă.

Astfel, “sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”, informa, recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.