Cine a unit prima dată Țările Române?

May 12, 2016

Ce nu se prea știe este faptul că Unirea lui Mihai Viteazul nu a fost prima ci… a treia în decurs de numai 50 de ani. Frământată jumătate de secol! Cine să fi fost primul? Un român, un ungur, un rus, un polonez, un turc… cineva de aproape? Ei bine, nu. Primul care a unit cele trei țări românești a fost… un italian.

Ce treabă avea italianul  cu țările române pare acum ciudat, dar este perfect explicabil în  contextul anului 1551, an în care începe sarabanda Unirilor.

Numele italianului este  Giovanni Battista Castaldo, marchiz de Casano, născut în Italia, a ajuns nobil în urma faptelor sale de arme, astfel că pe lângă titlul de general a primit și titlurile  de Conte de Piadena (numit de Carlo Quintul în 1545), Senior de Binasco, Rezzana, Caldignaia, Sibiu, Binanouva, scrie istoriaromaniei.com.

Giovanni Battista Castaldo

Acest Castaldo era deja în 1546 general în armata împăratului Carol al V-lea, așa că nu este de mirare că în 1551, când armata austriacă a ocupat pentru 5 ani Transilvania (tumultoasă și fascinantă istorie a avut această țară) în fruntea armatei care a cucerit-o se află noua noastră cunoștință, Castaldo.

Imperiul otoman fiind implicat într-un război greu în Asia, Castaldo știa că poate face multe în zonă fără să se teamă de o ripostă imediată a turcilor. Așa că pe lângă treburile administrative, militare și politice din Transilvania (de pildă a întărit cetatea Sibiului construind turnul Haller, turn de apărare care există și astăzi, iar la Vințul de jos l-a asasinat  pe Cardinalul Martinuzzi), Castaldo s-a ocupat și de Moldova și Țara Românească în împrejurări tulburi. Astfel în 1552 l-a înlăturat de pe tronul Moldovei pe Ștefan Rareș iar de pe tronul Țării Românești pe Mircea Ciobanul punând în locul lor “locotenenți” români, de fapt în limbajul vremii niște vasali pe care i-a pus sub autoritatea împăratului.

Orgolios și încântat de realizarea sa, Castaldo s-a autointitulat “Daciae Restitutori Optimo” adică unificator al vechii Dacii. Mai mult, Castaldo a și bătut o medalie în care, bineînțeles, apare chipul său înconjurat de textul în latină “Ioan Baptista Castaldus comandant suprem” iar pe revers imaginea sa în costum antic roman, întinzând mâna unei femei așezate, simbolizând Dacia și înconjurat de textul, tot în latină: “Restauratorul cel mai bun al Daciei”.

Treaba asta nu a durat prea mult, astfel că în 1556 Castaldo părăsește Transilvania cu coada între picioare nu înainte de a pierde și Moldova și Țara Românească.

Acesta a fost primul unificator.

Dar cine a fost al doilea? De data asta se știu mai multe. A fost un ungur, contemporan cu Mihai Viteazul, Sigismund Bathory. Un personaj complex, perfid și alunecos.

Sigismund Bathory

Ceea ce a făcut Castaldo cu câțiva zeci de ani înainte, l-a inspirat pe Sigismund Bathory așa că, prin metode prea putin ortodoxe, a urmat aceeași idee dar cu mijloace diferite.

A încheiat în 1595 un tratat la Praga cu împăratul Rudolf în care a solicitat să fie numit „principe al Ardealului, Moldovei și Țării Românești” ceea ce s-a și întâmplat, adică s-a scris. De la “scriitură” la faptă a mai curs multă apă pe Mureș. Mai întâi a pus mâna pe Moldova, dar nu prin luptă ci prin trădare. Hatmanul Stefan Răzvan l-a arestat pe domnul Aron Vodă și l-a trimis la Alba Iulia. Ca să scape de Aron Vodă, Sigismund l-a otrăvit… unde credeți ?… tot la castelul din Vinț unde cu peste 40 de ani în urmă Castaldo îl asasina pe cardinalul Martinuzzi!

A venit și rândul Țării Românești. Aici era mai greu pentru că deja voievod era Mihai Viteazul, bun militar și diplomat.

Dar oricât de bun ar fi fost Mihai, puterile lui nu erau chiar așa de mari și avea nevoie neapărat de o alianță cu Transilvania pentru lupta împotriva turcilor. În 1595 delegația boierilor munteni trimisă de Mihai Viteazul să semneze un tratat de alianță cu Sigismund, semnează un tratat de suzeranitate în care Sigismund era numit de către delegația Țării Românești „principe al nostru și domn al Țării noastre Transalpine și rege ereditar al nostru” în timp ce Mihai urma să fie doar “locotenent” al lui Sigismund. A fost singura formă prin care Mihai și-a asigurat alianța cu Sigismud și cu ajutorul lui a câștigat bătălia de la Giurgiu.

No, cum ar spune ardeleanul, Sigismund avea acum toate actele în regulă ca domn al Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești.

În iulie 1595 Sigismund Báthory bate medalii cu titlul de „Serenissim principe al Transilvaniei, Valahiei și Moldovei”, iar portretele sale din această vreme poartă aceeași titulatură.

În 1596 însă, Sigismund Bathory este nevoit să renunțe la tron și unirea lui (construită pe intrigi, trădări, asasinate și alianțe militare) se pierde.

În schimb, domnul Țării Românești, Mihai, își începe ascensiunea și, spre deosebire de predecesorii săi, Castaldo (care avea în spate cea mai puternică armată imperială) sau Sigismund, (care s-a folosit și de mijloace viclene) devine domn al celor trei țări românești prin forța proprie, o realizare remarcabilă a unui domnitor dintr-o țară mică înconjurat de trei mari puteri (Turcia, Austria și Polonia).

Mihai Viteazul

Ca o curiozitate, după moartea lui Mihai Viteazul, generalul Basta i-a închis pe câțiva italieni credincioși lui Mihai și apoi i-a ucis în…. castelul Martinuzzi din Vințul de jos foarte des amintit în acest articol!

Dar ce nu se prea știe în mentalul colectiv, este faptul că toți trei de mai sus erau gata gata să fie precedați de domnul moldovean Petru Rareș. Deși acesta a stăpânit în fapt o parte a Transilvaniei o scurtă perioadă de timp în 1529, iar în Țara Românească l-a pus domn pe ginerele său, lui Petru Rareș i-a lipsit ideea de a se declara stăpân peste cele trei teritorii. Fără idee, nu a intrat în istorie ca întregitor… O șansă ratată de marele domnitor Petru Rareș.

Foto: Asasinarea lui George Martinuzzi, 1551