Paia Togeraș, doinitorul autentic al bobocilor

Aug 19, 2016

Satu Nou1.jpg

Muzica autentică a bobocilor este de o valoare inestimabilă. Acest fapt l-a justificat și l-a apreciat marele etnomuzicolog dr. Ghizela Sulițeanu. Printre bobocii care au lăsat o amprentă în muzica populară autentică este și cântărețul Paia Togeraș-Pleiaș (1906-1987).


Face parte din pleiada primilor cântăreți autohtoni, alături de Iovan Bugarin–Bogami, Traian Troia Togeraș – Pleiaș, Ioța Bugarin–Bogami, Ionel Paunescu–Gornicu, soliști vocali, coriști și dirijori Sava Stoian–Naicu și Gheorghe Radovancev–Piri, care au lăsat o amprentă în istoria culturală a satului și Banatului.

În familia Togeraș–Pleiaș, tradiția cultivării muzicii populare și a doinelor autentice s-a înfiripat în urmă cu opt decenii. Cântecul authentic și doinele bobocilor au fost viața lui Paia Togeraș - Pleiaș. L-am înregistrat personal pe rapsodul boboc Paia Togeraș. Prof. dr. Niță Frățilă, care a venit din Novi Sad, la înregistrat și el la magnetofon. Materialul l-a întrebuințat pentru teza sa de doctorat. Moș Paia i-a cântat cântece din tezaurul de aur din Satu-Nou.

Paia Togeras Pleias.jpg

Paia Togeraș Pleiaș

Repertoriul lui Paia a fost alcătuit din cântece despre ciobani, ciobănași, turmele de oi, cântece din trecutul Satului-Nou și balade țărănești. Pentru prof. dr. Niță Frățilă, uica Paia Togeraș a cântat melodiile autentice: ,,A lu Paripu”, ,,A lu Ciota”, ,,A lu Bubița”, ,,La bunari la Țiripaia”, ,,A lu Comat”, precum și alte creații și piese muzicale autentice.

Paia Togeraș a fost înzestrat de Dumnezeu cu simț muzical desăvârșit. A fost la cântat, a interpretat cântecele cu duioșie și ardoare. Prof.dr. Niță Frățilă a rămas uimit ascultându-l pe bătrânul boboc Paia Togeraș-Pleiaș. Uica Paia a respectat dinamica, dicția, intonația precum și alte elemente muzicale. Paia Togeraș, autodidact, a interpretat doine dificile de cântat.

A cântat și unele melodii și doine ale ,,Omorenilor”, balade interpretate și de rapsod boboc Iovan Bugarin-Bogami, o legendă a satului și a Banatului. Doinitorul autentic al bobocilor, uica Paia Togeraș, i-a cântat lui Frățilă și melodii bătrânești autohtone, pe care distinsul profesor Frățilă nu le-a mai auzit niciodată deoarece se cântau numai la Satu-Nou, nefiind transmite la radio sau la televiziune.

Paia Togeraș a avut un repertoriu destul de bogat și variat. La cununii, veselii, botezuri și la aniversările zilei onomastice, cântărețul Paia Togeraș le-a cântat oaspeților, rudelor și familiei gazde.

Unele cântece din repertoriul lui Paia Togeraș din Satu-Nou au rămas imprimate pe banda de magnetofon și casetofon, aflându-se azi în fonoteca particulară a subsemnatului, dar și în colecția dr. Niță Frățilă. Domnia sa le-a introdus în teza de doctorat, fiind astăzi păstrate ca un valoros materiale de etnomuzicologie.

Ionel Mălaimare

(Libertatea din 2 aprilie 2016)

 

Articole similare selectate pentru tine

Nunta mirilor Ghiță Țăpârgea și Victoria Mălaimare la Satu-Nou în timpul ocupației fasciste

Nunta mirilor Ghiță Țăpârgea și Victoria Mălaimare din Satu-Nou în timpul ocupației fasciste.

Nunta în familia Bogdan - Satu-Nou, 1900

Nunta în familia Bogdan – Vărăgeanu în anul 1900 la Satu-Nou. În spate vestitul lăutar Iosa și fiul său Pătru – Tuțu

Moții din Banatul sârbesc

Despre apariția moților în Banatul sârbesc există foarte puține documente scrise. Se știe că, după Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan (1784), împăratul austriac a hotărât că, “românii care au făcut maltratări”, să fie colonizați în Banat, împreună cu familiile lor.