MEMORIALUL RADU FLORA

Aug 31, 2016

Radu-Flora.jpg

Ediţia a 24-a a tradiţionalei reuniuni ştiinţifice ,,MEMORIALUL RADU FLORA”, cu Simpozion Internaţional, va avea loc între 2 şi 4 septembrie 2016.


Manifestarea începe vineri, 2 septembrie 2016, ora 12.00, Casa de Cultură din Satu-Nou cu un colocviu ştiinţific, respectiv comunicări ştiinţifice, dar şi lansări de carte şi reviste și continuă vineri seara, 2 septembrie 2016, ora 18.00, la Centrul de Cultură din Vârşeţ unde va avea loc şi marcarea Zilei de 31 august - ZIUA LIMBII ROMÂNE, cu un program bogat şi variat care prevede şi vernisajul unei expoziţii, recital poetic-muzical, precum şi lansări de carte şi reviste. Lucrările ,,MEMORIALULUI RADU FLORA” se încheie cu Simpozionul Internaţional care are loc duminică, 4 septembrie 2016, la Zrenianin şi, la care participă români din mai multe ţări. Numele lui Radu Flora, incontestabil, este un nume de referinţă în rândul oamenilor de ştiinţă şi de cultură din Serbia. Societatea de Limba Română pe care a înfiinţat-o ilustru om de ştiinţă, de aproape un sfert de veac prin parastase şi slujbe de pomenire, dar şi prin reuniuni ştiinţifice, cinsteşte memoria celui care a fost fondator şi profesor atât la Catedra de limbă şi literatură română de la Facultatea de Filologie a Universităţii din Belgrad, cât şi de la Facultatea de Filozofie a Universităţii din Novi Sad.

 

Articole similare selectate pentru tine

Activitatea culturală la românii din ținutul Panciovei în perioada dualismului austro-ungar

Cercetarea istoriei culturale a românilor din Banatul sârbesc reprezintă unul dintre subiectele preferate a oamenilor de ştiinţă şi publiciştilor de la noi, pornind de la faptul că această latură a spiritualităţii noastre a contribuit considerabil la formarea şi păstrarea identităţii naţionale a românor bănățeni atât pe timpul dualismului austro-ungar, cât şi în cadrul regatului iugoslav şi al Iugoslaviei postbelice.

„Lumina” prin grădina Europei

Fondată la 12 ianuarie 1947 de generaţia lui Vasile / Vasko Popa, Radu Flora, Ion Bălan, Mihai Avramescu – apoi Ion Marcoviceanu, Aurel Păsulă, Florica Ştefan, Traian Doban şi a multor altor personalităţi prezente atunci în viaţa noastră literară, „Lumina” s-a născut din ideile vii ale „Cercului Literar Lumina” şi ale „Libertăţii literare” de după cea de a doua conflagraţie mondială. „Lumina” apăruse precum victoria luminii asupra întunericului, ca Aurora Borealis, iar razele ei strălucitoare s-au răsfirat peste toţi cei care au crezut şi cred în putrerea cuvântului scris.