Spicuiri din “Conscripţia bisericească” a preotului Avram corcea

Sep 06, 2016

Despre Coştei s-au scris multe pe parcursul anilor. Se găseşte aşezat în partea de sus a Vârşeţului, în partea Banatului de codru. Este înconjurat de comunele Voivodinţi, Iablanca, Sălciţa de la noi şi Ciortea, Vrani şi Iam din Banatul românesc.

---

Citindu-l pe Mileker (în traducerea sârbească a lui Alexandru Bobić) se arată că satul nostru e cunoscut de prin anii 1690-1700. În “Monografia Corului din Coştei” a autorilor M. Bizerea şi V. Selejan, Coşteiul are atestare documentară din 1361. El este însă, cu mult mai vechi, dar trebuie găsite şi alte documente în arhivele vechi, sau chiar găsite în fundul pământului, dacă se fac săpături arheologice.

Am studiat cu multă atenţie “Conscripţia” găsită în patrimoniul bisericii din Coştei, alcătuită cu multă dăruire de fiul satului, preotul Avram Corcea. Acel Avram Corcea care pentru meritele sale a ajuns în Marele Sfat Naţional Român. El, dr. Avram Imbroane şi alţi preoţi şi mireni merituoşi din Banat; sfat ţinut pe data de 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia.

Conscripţia aceasta conţine date despre locuitorii acestei comune dintre anii 1800 până în 1914. Ele fiind introduse de A. Corcea cu o caligrafie impecabilă, ca apoi datele să fie însemnate şi de alţii până prin anii 1920-1925.

Citind şi analizând, iată la ce date am ajuns:

În ea, pe parcursul anilor, au fost înscrise 541 de familii. Nu se poate, însă, vorbi de un număr determinat al familiilor în Coştei, fiind perioada înscrierilor foarte mare de 120-125 de ani.

Cu câteva excepţii neînsemnate, putem constata că populaţia era de naţionalitate română.

Conscripţia conţine mai multe rubrici:

1. numele de familie
2. data naşterii
3. data decedării
4. ocupaţia – cu ce de îndeletniceau
5. rubrica: unde au plecat, de unde au venit

Să le luam pe rând.

Fiecare familie deobicei se găsea înscrisă pe o pagină de registru. Este înscris numele de familie al capului familiei şi numărul casei.

La rubrica numele şi prenumele de familie sunt înscrişi unul sub altul membrii familiei respective.

Sub numărul 1 – capul familiei, apoi numele soţiei acestuia, numele fraţilor şi surorilor găsiţi în casă, cu soţiile sau soţii, dacă-s căsătoriţi în casă, apoi numele copiilor capului familiei.

Din rubrica naştere-moarte se obsearvă că o mulţime de prunci s-au născut şi după o săptămână-două s-au stins din viaţă. Aceasta arată condiţiile subrede, grele în care au trăit sătenii în acea perioadă.

La rubrica “ocupaţie” sau “îndeletnicire” este scris următoarele. Partea mare a populaţiei se ocupau cu agricultura. În “Conscripţie” sunt trecuţi sub denumirea de “economi” sau “agronomi”.

În sat, în acea perioadă, existau şi alte profesii, astfel: cojocari 4, negustori 5, croitor 1, preoţi 4, rotari 2, dogari 2, fauri 4, măsari 3, lăutar 1.

Din cele scrise mai sus se vede că în sat au existat atâtea meserii, de câte a avut comunitatea nevoie în acel moment.

Rubrica – unde au plecat-de unde au venit ne vorbeşte clar despre fiecare membru al familiei care a părăsit familia – prin căsătorie – unde s-a dus. Dacă era căsătorit în sat se indica nr. casei unde s-a mutat. Dacă-i căsătorit în altă localitate, se indică numele localităţii unde-i dus.

Pe baza aceasta putem constata că în Coştei au venit gineri şi nurori din satele din împrejurimi, cât şi din localităţi mai îndepărtate: din Voivodinţi, Ciortea, Iam, Mircovăti, Mercina, Nicolinţul-Mare, Iablanca, Sălciţa, Râtişor, Marcovăţ, Mesici, Straja, Vrani, Grebenaţ, chiar Reşiţa, Bocşa română, sau chiar din cernăuţi. Tot la rubrica aceasta am văzut însemnat un caz de maghiarizare. Anume, săteanul Petru Fluture pentru a deveni pandur trebuia să-şi schimbe numele în Pişta Ferenzi – scrie la rubrica însemnări.

Mai departe din “Conscripţie” putem constata care sunt cele mai vechi prenume de bărbaţi. Iată câteva:

Ioan, David, Pavel, Constantin, Vasile, Tiberiu, Axentie, Lazăr, Dănilă, Mihail, Petru, Teodor, Ilia, Neda, Mârcea, Trifon, Păun, Meilă… cele mai multe nume fiind cele din “Biblie”.

De prin 1900 sunt înscrise câte două prenume. Astfel: Ionichie-Spiridon, Meilă-Simion, Titus-Avram, Septimiu-Ion, Romulus-Teodor, Septinum-Nistor, Gheorghe-Romulus, Sever-Simion, Brutus-Fabius, Romul-Nicolae, Enea-Iova, Liviu-Gheorghe. Precum vedem, numele acestea sunt foarte romanizate aşa cum le cunoaştem de la strămoşii romani.

La femei cele mai vechi prenume întâlnite sunt: Ogrinca, Răveca, Romoniţa, Călina, Răchila, Dochia, Voica, Petra, Semenica, Cartiza, Anastazia… Din 1900 ca şi la bărbaţi au intrat în folosinţă prenumele compuse cum sunt: Veturia-Maria, Ioana-Domnica, Valeria-Pia, Tatiana-Elisabeta, Persida-Solomia, Felicia-Iuliana, Matilda-Anastazia, Mărghita-Petra.

Mai departe putem vedea cum au evoluat numele de familie în această perioadă de timp dintre 1800 – 1920/25 şi cât de numeroase erau.

Numele de familie Iencea era cel mai numeros. Se întâlneşte chiar la 23 de familii.

Numele de familie  Ţera – se găseşte la 19 familii.

Numele Novac îl poartă 18 familii.

Panta se întâlneşte la 17 familii.

Maiogan şi Maleta în 16 familii.

Corcea şi Pitic în 14 familii.

Colojoară în 10 familii.

Cu câte 9 familii se găsesc numele de familii: Gaita, Doban, Lagea, Ureche.

Cu câte 8 familii – Stepăn, Belgia, Bragia, Frăţilă.

Cu câte 7 familii se enumeră numele: Almăjan, Trăilă, Bălica, Gaşpăr, Borca.

Cu câte 6 familii se enumeră numele: Adega, Belca, Lupei, Craiu, Dobroi, Făra, Mioc.

Cu câte 5 – Imbroane, Munteanu, Cugia, Butan, Bojana, Cioboran, Năbrigă, Jivan.

Cu 4 familii sunt: Pită, Juica, Trăilă, Ţârnilă, Petruţi, Ilia.

Cu 3 familii: Popovici, Mozor, Dragodan, Boraci, Panciovan, Tisan, Buru, Sarmeş, Căpeţi, Damaschin, Maistoru, Drăgan, Liuba, Străin, Oşteanu, Vladisau, Laza.

Cu câte 2 familii: Şchiopu, Mutacicu, Păuţu, Stancovici, Căldăraş, Băcăluţă, Radu, Stanciu, Măda, Miloia, Iova, Mărina, Banda, Pardoş, Dragomir, Luca, Penia, Radovan, Petrovici, Cădariu, Stancu, Rău, Barbu, Micu, Neda, Anca, Trailovici, Lorinţi, Sava, Pită, Petrică.

Cu o singură familie sunt înscrise următoarele nume de familie: Maluş, Drăghiciu, Roxa, Năvăcescu, Mata, Băiete, Vârşeţean, Uzoni, Morovan, Prodan, Manciu, Uroş, Popa, Pincu, Petcu, Laţcu, Lăpădat, Orza, Minda, Bibu, Târbenca, Jumanca, Guga, Vrănianţu, Cocora, Puiu, Fluture, Fiatovici, Ghela, Schembon, Belea, Bălan, Blagoe, Bircea, Cârciu, Nicolici, Rămianţu, Martinescu, Pavlovici, Georgescu, Albu, Atnagea, Corbu, Adam, Preda, Ştiogan, Bălăgeanu, Vrecea, Moise, Lădan, Nicola, Milovan, Ursu, Văleanu, Şoşdeanu, Gălisanu, Bugariu, Perneu, Barboilă.

Din cele mai de sus putem conchide că în decursul anilor au pierit din sat următoarele nume de familie: Bragea, Belca, Munteanu, Juica, Petruţi, Popovici, Boraci, Buru, Damaschin, Oşteanu, Mutacicu, Păuţu, Stancovici, Căldăraş, Măda, Mitoia, Velea, Orza, Bibu, Jumanca, Guga, Cocora, Puiu, Fluture, Nicolici, Rămianţu, Martinescu, Georgescu, Ştiogan, Moise, Lădan, Meda, Văleanu, Perneu, Barboilă, Trailovici, Lorenţi, Petrică, Milovan, Măluş, Banda, Dragomir, Penia, Roxa, Mata, Radosav, Manciu, Uroş, Popa, Petcu, Fiatovici, Belea, Blagoe, Bircea.

În încheiere să mai spunem că stingerea acestor nume de familie s-au produs de cursul anilor prin faptul că numele familii erau fără urmaşi şi deci s-au stins complet, alte familii s-au mutat în alte localităţi s-au prin venirea ginerilor familia a rămas, dar  numele de familie s-a schimbat.

Maria Păuţa Gaşpăr