Spicuiri de la Înființarea Partidului Român din Iugoslavia interbelică

Oct 18, 2016

 Marea adunare de constituire sau Congresul pentru înfiinţarea Partidului Român din Banatul sârbesc (Iugoslavia) a fost organizată pe data de 10 februarie 1923 la Alibunar. La această adunare au fost prezenţi 500 de delegaţi din peste 30 de localităţi cu populaţie românească.

Din Coştei, pe lângă delegaţi au participat şi fanfara, a participat şi corul mixt, şi cel bărbătesc. Fanfara Coşteiului a cântat pe străzile Alibunarului şi în faţa clădirii unde s−a organizat Primul Congres al Partidului Român. Seara a fost prezentat un program la care au participat fanfara, corul mixt, corul bărbătesc şi grupa de căluşari, precum şi actorii cu o piesă de teatru.

La acest Congres al Partidului Român din Banatul sârbesc a fost aleasă conducerea – Comitetul Partidului Român, în frunte cu avocatul dr. Ioan Jianu din Alibunar. Totodată s−a adus Programul Partidului Român, care cuprindea 5 capitole:

Cap. I: Politica externă;

Cap. II: Politica internă;

Cap. III: Politica agrară;

Cap. IV: Politica culturală;

Cap. V: Politica economică.

De asemenea s−a adus hotărârea ca Partidul Român să aibă publicaţia sa, ziarul „Graiul românesc”. Iar Statutul a fost adoptat în şedinţa Comitetului Central. În final a fost adoptată şi lista candidaţilor pentru alegerile parlamentare din 18 martie 1923, listă pe care o redăm în continuare.

Purtătorul listei era dr. Ioan Jianu din Alibunar. În cercul Alibunar şi Biserica Albă: candidat dr. Aurel Novac iar supleant Milan Gean, comerciant din Alibunar. În cercul Becicherecul Mare: Vasile Bunda, economist din Cuvin iar supleant Voja Janković, economist din Seleuş. În cercul Vârşeţ şi oraşul Vârşeţ: candidat Alexandru Guga, preot din Coştei iar supleant dr. Nicolae Popovici din Vârşeţ. În cercul Covăciţa şi Cuvin: Ştefan Popa, preot din Seleuş iar supleant Victor Popovici, preot din Deliblata. În cercul şi oraşul Panciova: candidat Gheorghe Şdicu, preot din Seleuş iar supleant Pavel Gaşpăr, economist din Satu Nou.

Tot la Coştei s−a înfiinţat şi o organizaţie locală a Partidului Român şi a fost ales Comitetul local, care avea următoarea componenţă: preşedinte – Preotul Victor Trailovici, vicepreşedinţi preotul Alexandru Guga şi Mircea Iencea−Martin, secretar Traian Sălejan, membri învăţătoarea Maria Laţcu−Varga, Avram Străin−Beba, Mircea Şchiopu, dirijorul Iosif Micu, Alexandru Maiogan, Nicolae Ţera−Boboloş, Chirilă Păuţa−Neica, Ion Liuba, Ion Oişteanu−măcelar, Gheorghe Maleta, Avram Maleta şi Maxim Prodan.

În campania electorală Partidul Român a desfăşurat o vie activitate. Comitetul Central al Partidului Român a organizat adunări în 21 de localităţi în cea mai mare parte a Banatului de sud, adunări la care a luat parte un grup de membri ai Comitetului Central al Partidului Român, intelectuali, cărturari şi ţărani de seamă, în frunte cu preşedintele partidului, dr. Ioan Jianu.

În aceste alegeri parlamentare Partidul Român a obţinut 7.059 voturi şi dr. Ioan Jianu din Alibunar a fost ales deputat în Adunarea Naţională din Iugoslavia.

Vă prezentăm în continuare, în întregime, un articol semnificativ din ziarul „Graiul românesc”:

„Adunările poporale

După marea adunare din 10 februarie de la Alibunar un frumos număr de cărturari poporeni îşi luaseră sarcina de a cutreiera toate satele locuite de români din Banatul iugoslav în special sudul Banatului.

« Adunarea cea maiestoasă» a fost la Kuštilj (Coştei) şi nici că să poată altfel. Unde trăeşte un popor aşa harnic, cu aşa cultură şi tradiţii naţionale, unde ţărăncele sunt aşa de frumoase şi gingaşe, de ţăranii veniţi de pe pustă credeau că−s domnişoare, acolo s−a putut aranja numai o primire şi adunare împărătească. Numărul impozant al femeilor îmbrăcate în costume frumoase naţionale era ca o cunună de lauri pe fruntea unui erou.

Seara s−a aranjat o petrecere, ce cu cântările corului, ale fanfarei şi prestaţia excelentă a teatriştilor diletanţi în o casă Naţională a lor proprie a pus în uimire şi pe cărturarii şi pe ţăranii veniţi pentru prima oară la Coştei.

Cu greu ne−am putut despărţi de acel Coştei fermecător, a doua zi să ne ducem spre Iablanca (Iabuca).

Aci s−a ţinut cea mai impozantă şi mai cercetată adunare. În o zi cu soare cald, ca în zi de primăvară, când acută vorbitorii noştri ocazia a spune unui deputat din partidul de la putere, a−i spune în faţă şicănirile ce le−au îndurat, a fost o zi de sărbătoare, de înălţare sufletească.

Cei vreo 100 de călăreţi din satul Voivodinţ în frunte cu bravul lor vătaf veniră să dea dovadă că−s una cu fraţii lor, apoi vreo câteva sute din Iabuca, Sălciţa şi Mesici păre−au în zare ca în codru. Fanfara şi corul coşteienilor pretutindeni. Aici nu trebuie să vorbeşti, aici să simţi trebuie.”

(Ziarul „Graiul Românesc” din Iugoslavia, din 11 martie 1923, nr. 2, anul I, pagina 2)

V. T. Selejan