Istoria culturală a Banatului 1/8

Nov 07, 2016

Istoria culturală a Banatului a fost şi ea subsumată evoluţiei raporturilor politice şi militare danubiene. Cercetările arheologice din ultimul veac au reuşit să aducă la lumină dovezi privind dezvoltarea economică, socială şi culturală a celor ce au locuit aici din antichitate şi până în zorii evului mediu.

Banatul este o regiune geografică şi istorică delimitată de alte regiuni prin trei râuri şi un lanţ muntos. La nord este râul Mureş, la vest râul Tisa, la sud fluviul Dunărea iar la est Munţii Carpaţi. Regiunea are o repartiţie uniformă a reliefului − câte o treime câmpii, dealuri şi munţi.

Clima temperat−continentală cu influenţe submediteraneene, subsolul bogat în zăcăminte, solul extrem de bogat – iată coordonate geografice extrem de favorabile locuirii umane. Locuirea umană este atestată arheologic încă din paleolitic şi înseamnă o locuire umană neîntreruptă până astăzi. Istoria oamenilor ce au locuit aici este extrem de diversă şi bogată.

Importanţa strategică excepţională a acestei regiuni, ca şi bogăţiile naturale au făcut din ea una dintre cele mai râvnite şi dorite din arealul danubian. Ca atare, istoria a fost un lung şir de conflicte între locuitori şi forţele militare şi politice din jur, dar şi între aceste forţe pentru stăpânirea Banatului.

Această istorie zbuciumată şi−a pus amprenta asupra vieţii umane. După perioade de conflicte au urmat ani şi decenii de linişte şi pace, când societatea umană de aici s−a putut reface, a putut prospera.

Istoria culturală a Banatului a fost şi ea subsumată evoluţiei raporturilor politice şi militare danubiene. Cercetările arheologice din ultimul veac au reuşit să aducă la lumină dovezi privind dezvoltarea economică, socială şi culturală a celor ce au locuit aici din antichitate şi până în zorii evului mediu. Am reuşit astfel să cunoaştem, în mare, nivelul civilizaţiei umane din zonă.

Exemplele sunt numeroase şi cunoscute. Am aminti doar frumoasa statuetă neolitică Venus de la Sânpetru German, complexul religios neolitic de la Parţa – o raritate europeană prin amploare şi rit− leontocefalul de la Ronaţ, depozitele de obiecte şi podoabe de bronz, fier, argint şi aur, din epocile bronzului și fierului, atelierul de mărgele de la Tibisacum, Caransebeş – primul cercetat arheologic din lumea romană, obiecte de orfevrărie aparţinând migratorilor şi autohtonilor din epoca migraţiilor. Cel mai cunoscut dintre acestea este descoperit în anul 1799 la Sânnicolau Mare. Cele 26 vase, potire, căni etc. au o provenienţă diversă, dar au legătură cu creştinismul, servind probabil la oficierea ritualului la Cenad sau în zona sa limitrofă.

Am dori însă să aruncăm o scurtă privire asupra istoriei culturale a Banatului în ultimul mileniu, întrucât valorile culturale au fost create de popoarele şi elementele etnice ce aparţin unor popoare şi naţiuni actuale, majoritatea lor creştine ca şi cultura pe care o creau; excepţie fac musulmanii, cu o prezenţă culturală care nu a durat şi evreii, care au jucat un rol deosebit de important în întreaga viaţă socială, inclusiv în cea culturală de inspiraţie creştină.

În secolele al X−lea şi al XI−lea pe teritoriul Banatului este atestată existenţa unei „ţări” (ducat sau voievodat ) aflate sub conducerea unei familii dinastice. Este un exemplu singular în istoria românească. Ducele Glad este atestat spre mijlocul veacului al X−lea, apoi unul dintre urmaşii săi, Ahtum, domneşte aici peste trei sferturi de secol.

Această continuitate dinastică înseamnă o perioadă relativ liniştită în planul dezvoltării relaţiilor economice şi sociale din zonă. Cultura se dezvoltă pe baza creştinismului de rit „grecesc” (viitoarea credinţă ortodoxă).

Existenţa unor centre de tip urban sau semiurban, a unor locuri de rugăciune (biserici, mănăstiri etc.), probată de cercetările arheologice şi de izvoare narative, confirmă acest lucru. Demn de semnalat este existenţa mănăstirii de rit grecesc de la Cenad, închinată Sfântului Ioan Botezătorul, din primele decenii ale veacului al XI−lea. După câteva decenii, călugării sunt mutaţi la Maidan într−o altă mănăstire, ridicată acolo. În locul lor la Cenad vin călugări „latini” care aduc cu ei credinţa catolică.

Dr. Ioan Haţegan, istoric, Academia Română, Timişoara

Foto: În urma constituirii în 25 iulie 1872 a Societății de Istorie și Arheologie din Banat, din initiativa lui Zsigmond Ormós s-au pus bazele Muzeului Banatului