Predecesorii noștri – Traian C. Sălejan

Nov 21, 2016

Subofiţerii din Arad ai artileriei călăreţe, 1914, în faţa plecării pe front. Traian este al patrulea, sus, de la stânga..jpg

Traian C. Sălejan s−a născut în anul 1886, în Coşteiul de pe valea Căraşului, sat românesc, situat la 16 km depărtare de oraşul Vârşeţ, într−o familie de ţărani harnici şi cinstiţi.


traian.jpg

Traian C. Sălejan

Părinţii săi – tata Constantin Sălăjan şi mama Maria–Mia, născută Gârbaci – au avut trei copii: pe Ioan−Niţă, Saveta şi Traian. Din păcate, Ioan s−a stins la frageda vârstă de doar doi ani, iar Saveta la un anişor, astfel că Traian rămâne unicul copil la părinţi.

Şcoala primară confesională de şase clase, plus doi ani de aşa−zise repetiţii (3 zile pe săptămână), o termină în satul natal. Fiind singur la părinţi, rămâne la vatra părintească să se îngrijească de pământ şi gospodărie. La vârsta de doar 15 ani se înscrie membru al Reuniunii de Citire, Cântări şi Muzică, cum se numea în acele vremuri Societatea Culturală. Se încadrează în vestitul cor şi devine unul dintre cei mai active membri ai bibliotecii săteşti.

Iuliana−Silvia (n. Bălica) şi Traian Selejan din Coştei.jpg

Iuliana−Silvia (n. Bălica) şi Traian Selejan din Coştei

Se căsătoreşte ulterior cu Iuliana−Silvia, născută Bălică, pentru ca din această căsnicie să se nască trei băieţi: Traian (n. 1919, decedat în 1981), Ionel (n. în 1923 şi decedat la vârsta de 4 ani) şi Viorel (n. 1925, decedat în 2007).

Traian C. Selejan se enumeră printre iluştrii ţărani cărturari din timpurile sale. Mulţumită faptului că a citit peste 3200 de cărţi, de câte dispunea biblioteca din Coştei în perioada ei de expansiune, şi−a însuşit un rar întâlnit bagaj de cunoştinţe. În plus, era înzestrat cu o putere de exprimare ieşită din comun.

Fiind, de asemenea, un om deosebit de energic, apoi neîtrecut orator, a putut cu uşurinţă să adune mesele populare, deci sătenii, în jurul său şi să se angajeze din plin în diverse domenii de activitate.

Graţie firii sale tenace, i−au fost încredinţate o mulţime de funcţii de răspundere, pe care le îndeplinea cu dăruire şi succes. Cele mai importante funcţii care i−au fost încuviinţate pe parcursul timpului sunt următoarele: preşedinte al Reuniunii sus amintite, mai târziu şi preşedinte al S.C.A. “Mihai Eminescu”, primar al satului Coştei, secretar al Partidului Român (interbelic), acela al lui Liuba Davidovici, preşedinte al Comitetului de cenzură (control) al Cooperativei “Solidaritatea Ţărănească” din Coştei, membru fondator al “morii cu foc” cu numele ei de “ Frăţia”, fondator al Institutului pe Acţiuni “Bănăţeanul” – Banca Coşteiului, al Societății de Canotaj “Decebal”, fondator al Cooperativei “Tudor Vladimirescu”, membru al “Astrei” şi membru în Comitetul Şcolar.

Bateria I a Regimentului de artilerie călăreaţă din Arad, 1907−1910. Traian este primul la stânga sus.jpg

Bateria I a Regimentului de artilerie călăreaţă din Arad, 1907−1910. Traian este primul la stânga sus

A mai îndeplinit şi câteva funcţii de ordin politic şi social, precum deputat republican (mandate de 4 ani), membru al Frontului Popular cercual, membru al Comitetului de Eliberare Naţională al cercului Vârşeţ, membru al conducerii Crucii Roşii a cercului Vârşeţ.

Se cuvine amintit că unele dintre funcţiile amintite le−a îndeplinit şi pe parcursul a două, ba chiar şi trei mandate. De asemenea trebuie spus că timp de 52 de ani a fost membru al Reuniunii de Citire, Cântări şi Muzică, inclusiv al S.C.A. “Mihai Eminescu”, iar pe parcursul a 51 de ani a îndeplinit diverse funcţii de conducere în satul natal şi în cercul Vârşeţ.

Pe lângă limba maternă, română, vorbea la perfecţie germana, sârba şi maghiara. Aceasta şi datorită faptului că şi−a satisfăcut stagiul militar în armata austro−ungară, unde “limba de comandă” era germana.

Fiind militar în termen, a absolvit şcoala de subofiţeri de un an şi jumătate, obţinând gradul de plutonier major (ulterior în rezervă).

Traian C. Selejan (în mijloc) cu prietenii din Vârşeţ, în perioada când îndeplinea funcţia de primar al Coşteiului.jpg

Traian C. Selejan (în mijloc) cu prietenii din Vârşeţ, în perioada când îndeplinea funcţia de primar al Coşteiului

În 1917, deci în decursul primului război mondial, s−a găsit pe frontul din Galiţia (Rusia). Simulând o boală de ochi, este trimis la Arad spre refacere. Datorită faptului că era furier şi lucra în cancelarie, şi−a alcătuit singur un permis de ieşire pentru Arad, Timişoara, Vârşeţ şi Coştei, astfel că reuşeşte să dezerteze din armată şi din război.

Dispunea şi de o bibliotecă proprie de peste 300 de volume. Timp de mai multe decenii a fost abonat la o mulţime de ziare şi reviste, pe care le primea la domiciliu, precum: Foaia, Poporului, Tribuna, Drapelul, Familia,

Iuliana−Silvia Selejan în costum naţional.jpg

Iuliana−Silvia Selejan în costum naţional

Luceafărul, Democratul, Curentul, Opinca, Graiul Românesc, Libertatea, Lumina, Satul, Nădejdea, dar şi Iskra, Wolksblatt, Politika, Organizovani radnik şi altele.

A scris şi singur multe articole şi a pus diverse întrebări, primind răspuns în cuprinsul publicaţiilor amintite.

În 1918 a fost ales membru al Consiliului Naţional din Coştei şi al Gărzii Naţionale. Ideea de înfiinţare a Cercului Literar “Lumina”, întemeiat pe data de 11 august 1946 la Coştei, îi aparţine în egală măsură atât lui Vasco−Vasile Popa, cât şi lui Traian Sălejan.

S−a stins din viaţă la vârsta de 67 ani, fiind înmormântat în cimitirul din Coştei.

Traian C. Sălejan şi−a dedicat întreaga sa viaţă activităţii îndreptate spre propăşirea culturală a mediului în care a trăit şi muncit, a păstrării identităţii naţionale şi dezvoltării economice a Coşteiului.

Urmaşii nu l−au uitat. Drept dovadă în acest sens ne serveşte placa memorială din foaierul Casei de Cultură din localitate, pe care stă scris cu litere de aur şi numele său, alături de numele celor mai merituoşi fii ai Coşteiului cărăşean.

C. M.

Foto: Subofiţerii din Arad ai artileriei călăreţe, 1914, în faţa plecării pe front. Traian este al patrulea, sus, de la stânga.

 

Articole similare selectate pentru tine

Un episod premergător apariției ziarului ”Nădejdea” din Vârșeț

Un Comitet de iniţiativă ad−hoc constituit, a lansat la Coştei, la 27 martie 1927, un apel către românii din Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, ce avea trei subtitluri extrem de sugestive: »Pentru organizarea tuturor românilor«, »Care este politica reală a românilor?« şi »Necesitatea apariţiei unui ziar românesc«. Documentul este în ahiva episcopiei Caransebeş şi nu este inventariat.

Trupa de Teatru ”Neica” din Coștei la Pygmalion în Viena

Membrii Trupei de Teatru ”Neica” ce funcționează în cadrul S.C.A. ”Mihai Eminescu” din Coștei, au contribuit în seara zilei de 24 octombrie 2015 la înfăputirea istoriei, prezentându-se ca prima trupă românească de amatori de la noi, în Sala de spectacole a Teatrului ”Pygmalion” din Viena.

TĂCEREA CARE RĂSUNĂ

În rândurile care urmează vom încerca să refacem, punând cap la cap, informaţii din presa vremii, opinii, date de istorie literară, amintiri, fotografii, pentru a reconstitui o secvenţă cotidiană din vara anului 1946, respectiv din 11 august când a avut loc, la Coştei, prima şezătoare literară oficială, organizată de Comitetul de Redacţie al „Libertăţii Literare”, unde s-a înfiinţat Cercul Literar „Lumina”, care, în esenţă, stă la baza mişcării literare din Voivodina în limba română.