S-a redechis Dosarul Revoluției

Nov 21, 2016

978x0.jpg

Procurorii care instrumentează dosarul Revoluției în prezent spun că se poate afla adevărul, în ciuda timpului care a trecut, deoarece în cei 27 de ani de când a fost deschisă această anchetă, au fost audiat sute de persoane care au dat detalii clare și importante, dar care au fost ignorate de magistrați.


Dosarul Revoluţiei a fost închis anul trecut pe motiv că faptele nu pot fi dovedite şi pentru că s-au prescris. Curtea Supremă a decis însă în toamnă să redeschidă dosarul vechi de 27 de ani.

Declaraţiile unor martori şi multe documente din unităţile militare arată că în zilele revoluţiei au fost aduse în Bucureşti echipamente militare care să imite sunetele unor elicoptere şi avioane de luptă. Mai mult, radarele armatei arătau că România este invadată de un inamic care ataca din toate părţile. Erau, de fapt, ţinte false puse intenţionat, scrie banatulazi.ro.

Spre exemplu, procurorii spun că au fost aduse echipamente militare care simulau zgomotul de elicoptere și de avioane militare la ordinul unei persoane nominalizate în dosar, dar care nu a fost niciodată audiată de procurori.

Aceste echipamente militare au avut scopul de a crea haos. Spre exemplu, în Piața Revoluției oamenii nu își dădeau seama dacă sunt atacați. Auzeau zgomot de elicoptere și se temeau că s-ar putea trage în ei.

Un ofiţer de aviaţie prins în tumultul zilelor de la sfârşitul lui 1989 le-a spus procurorilor că au fost falsificate informaţii de pe radarele armatei. 1.300 de ţinte false au apărut brusc pe aparate pe 23 şi 24 decembrie.

„Ţintele zburau la înălţimi de 400-600 metri, cu viteze de până la 300 km/h, ele fiind identificate ca elicoptere. Sistemul pus în funcţiune, „război electronic”, a fost coordonat cu mesaje telefonice. De exemplu, dacă şase „elicoptere” simulau aterizarea la sud de Bucureşti, imediat se primea telefon de la „diverşi cetăţeni” care ne informau că din elicopter se debarcă trupe”, a declarat inspectorul de aviație Ștefan Budiac.

Acelaşi ofiţer le-a spus procurorilor şi că ţintele false au început să apară pe radare încă din vara lui 1989, semn că evenimentele din decembrie au fost pregătite din vreme. Cele mai multe astfel de incidente au fost în Delta Dunării, Buzău şi Timişoara.

Anchetatorii cred că toate aceste diversiuni au lăsat impresia că România era în stare de război. Simpli civili au primit arme, de aici şi numărul mare de victime, peste 1.000.

Mărturiile din dosarul care anchetează evenimentele din decembrie 1989 arată că multe crime nu au fost investigate până acum. Un medic a povestit anchetatorilor scene teribile din Spitalul Militar.

„Un bărbat necunoscut a început să tragă focuri de armă asupra răniţilor, împuşcându-i mortal pe majoritatea. Din 12 răniţi a împuşcat mortal cinci, după care a plecat. Militarul care asigura paza era împuşcat mortal”, a spus Vlad Vlasiu.

 

Articole similare selectate pentru tine

Ziua românilor de pretutindeni

Ziua Românilor de Pretutindeni este sărbătorită, începând din 2015, în ultima duminică a lunii mai (în acest an – 29 mai). Instituită prin Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, Ziua Românilor de Pretutindeni este marcată de comunitățile românești de pretutindeni prin manifestări special organizate.

Ziua Limbii Române

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Modova din 1990.

Ziua Limbii Române

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Modova din 1990.