Dezvelirea bustului marelui istoric român Nicolae Iorga la Sarandë, în Albania

Nov 22, 2016

Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor, au organizat la Sarandë, în Albania, în data de 19 noiembrie 2016, un eveniment prilejuit de dezvelirea bustului marelui istoric și politician român Nicolae Iorga, lucrare realizată cu sprijinul ICR de către sculptorii de origine aromână/română Zisa Mușa și Mario Mușa, din Fier, Albania.

Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Fundația „Nicolae Iorga", din Sarandë, cu sprijinul nemijlocit al lui Pano Bacali, președintele acesteia și suportul Ambasadei României la Tirana și al Primăriei Orașului Sarandë.

La ceremonia care a avut loc pe faleza „Hasan Tahsini" au participat aproximativ 300 de persoane, invitați oficiali ai statului albanez și român: Fate Veljaj, consilierul pe probleme de cultură al Primului Ministrului Albanez Edi Rama, reprezentanți ai autorităților locale, respectiv viceprimarul localității, Excelența Sa Ambasadorul României la Tirana Mircea Perpelea, precum și ai aromânilor/românilor din regiune, alături de personalități marcante ale vieții socio-politice și culturale a aromânilor/românilor din cele două țări.

Evenimentele de sâmbăta, 19 noiembrie 2016, de la Sarandë, i-au adus aproape pe aromânii din regiune, emoționați până la lacrimi întâlnirea cu frații lor aromâni/români din România și dornici de o susținere mult mai puternică din partea statului român, menționând faptul că integrarea Albaniei în UE trebuie să se facă numai după cei circa 10% - 11% aromâni/români din Albania (aproximativ 400 000 de oameni) vor fi recunoscuți ca minoritate națională cu drepturile aferente.

Prelegerile lui Nicolae Iorga (1871-1940), istoric, scriitor și om politic român, academician și profesor universitar, prim-ministru al României (19 aprilie 1931-6 iunie 1932), despre istoria Albaniei, care oferiseră delegației albaneze la Conferința de la Londra (1913) argumente pentru afirmarea drepturilor istorice ale poporului albanez, au fost publicate, în anul 1919, în cartea Brève histoire de l’Albanie et du peuple albanais.

Drept recompensă, Regele Ahmet Zogui - a dăruit lui Iorga, în anul 1931, un teren pe malul mării, în Sarandë, lângă port. Nicolae Iorga a donat statului român terenul în anul 1934, iar aici s-a construit, între anii 1937 și 1938, clădirea Institutului Român din Albania sau „Casa Iorga”, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Institutul a devenit ulterior un important așezământ de cultură românească. Se întăreau, astfel, relațiile diplomatice și culturale româno-albaneze.

Începând cu anul 1935, Nicolae Iorga l-a delegat să se ocupe de viitorul Institut Român din Albania pe profesorul Dumitru Berciu, ilustru istoric și arheolog.

Iorga a fost cel care a descoperit, în anul 1915, la Biblioteca Medicea Laurenziana din Florența, cel mai vechi document cunoscut în limba albaneză, datat 1462 – Formula e pagëzimit, o formulă de botez, un text liturgic scris de arhiepiscopul romano-catolic de Durrës, Pal Engjëlli.

Opera lui Nicolae Iorga conține numeroase studii, lucrări de sinteză asupra istoriei naționale, cercetări privind viața aromânilor (românilor din Balcani), evoluția și autohtonia lor în părțile central-sudice ale Balcanilor, inclusiv în Albania. El arată că limba folosită de aromâni este un dialect al limbii române, formată, de o parte și de alta a Dunării, derivată din latina populară, evoluată în mod specific, în secolele de sfârșit ale Antichității și de început ale Evului Mediu.

Este binecunoscută originea sud-dunăreană a istoricului, Iorga însuși afirmând că un strămoș  al său provine din zona Pindului.

În 2016, s-au împlinit 145 de ani de la nașterea lui Nicolae Iorga.

Surse:  romaniabreakingnews.ro; rgnpress.ro