Foarte puțini români în consiliile autoguvernărilor locale

Dec 01, 2016

Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Național a Minorității Naționale Române din Serbia, care s-a ținut pe data de 17 noiembrie la sediul CPE ”Libertatea”, au figurat nouă puncte de mare importanță pentru bunul mers al lucrurilor în comunitatea românească din Serbia.

Adoptarea Programului de activitate pentru perioada 2016-2018 – a generat și cele mai multe discuții. După cum a explicat președintele Petrovici, CNMNRS a primit din partea Ministerului și a Cancelariei pentru Drepturile Omului sugestie de a propune programul de activitate pe perioada 2016-2018, fiind vorba de obligația pe care o au toate instituțiile care se finanțează din buget. La rândul său, CNMNRS a alcătuit o listă a manifestărilor și programelor de primă importanță pentru minoritatea noastră în patru domenii: cultură, informare, învățământ și uzul oficial al limbii și grafiei. Societățile culturale românești se pot finanța prin proiecte pe care le pot depune la următoarele concursuri, dar că proiectele trebuie justificate. Nimeni nu va mai primi finanțare fără proiect, pentru că legea nu permite o altă formă de aprobare a banilor.

• Cadrul administrativ îți spune să faci atât cât îți permite legea privind consiliile naționale, la care, pe de altă parte, încă se lucrează și care trebuie adoptată. Ceea ce dorim noi să discutăm cu autoguvernările locale ține și de cadrul politic. Cadrul politic al nostru românesc este foarte subțire. Pe de altă parte, în autoguvernările locale există acel consiliu al minorităților naționale. Toate acele consilii au culoarea politică a partidului care e la guvernare. Nimeni nu merge împotriva conducerii. Vă întreb: câți sunt apartenenți ai minorității noastre naționale în acele consilii și vă răspund: unu sau doi. Ce pot să facă? Pot să pună problema referitor la sursele financiare aprobate pentru satul lor, însă nimeni nu pune problema. Acel consiliu nu ia atitudini. Așadar, răspunsul la adevăratele probleme nu putem să-l dăm noi aici. Noi putem să răspundem la acele chestionare, să fim corecți față de cererile ministerului și să ne arătăm ca un consiliu care este capabil să răspundă unor noi modalități de programare a activităților, - a subliniat Nicu Ciobanu și a adăugat că va fi mult mai simplu atunci când în comune consiliile naționale au oameni care pot să inițieze dar și să rezolve problema.

Când este vorba de bugetul Consiliului, pe anul current bugetul a fost redus de la aproximativ 19,5 milioane la 18.963.121 dinari, din care din Bugetul Republicii Serbia s-au primit 13.281.803 dinari, din bugetul Provinciei Autonome Voivodina s-au alocat 4.119.840 dinari, din bugetul autoguvernărilor locale sunt prevăzute alocații în valoare de 500.0000, fiind luată în considerare presupunerea că din bugetul comunei Vârșeț va fi primită suma de aproximativ 450.000 și 50.000 vor fi alocați din bugetele comunelor Covăcița și Cuvin. În octombrie au fost semnate două acorduri pentru surse cu menire în valoare de 940.000 și 173.000. El a precizat că suma planificată pentru a fi obținută de la autoguvernările locale a fost micșorată de la două milioane dinari la 500.000, astfel că până în final bugetul va fi redus cu 600.000 dinari. Otilia Pescariu a cerut să fie revocată din funcția de coordonatoare a scenei profesioniste în limba română a Teatrului Popular ,,Sterija”, din cauza obligațiilor private. Cererea a fost acceptată. Marinel Petrică, angajat la Centrul Cultural din Vârșeț, a fost numit noul coordonator cu majoritatea voturilor. Având în vedere că în perioada următoare la nivel de țară vor fi adoptate mai multe legi ce vizează minoritățile naționale și care țin implicit și de minoritatea noastră, în echipa de juriști condusă de Marcel Drăgan a fost propus, la punctul 5, un coordonator operativ în persoana Laviniei Tăpălagă. La punctul 6 s-a discutat despre mai multe hotărâri ale Executivului, între care și despre cererea Primăriei din Vârșeț de a se renunța la denumirea străzii Petru Cârdu și de a se reveni la denumirea Župska. Cu această cerință Consiliul nu este de acord, atâta timp cât nu se va găsi o altă soluție, cu consințământul familiei răposatului scriitor și om de cultură care a lăsat urme de neșters în cultura orașului Vârșeț, a țării dar și în afara Serbiei. Tradiționalul concert din data de 7 decembrie va avea în acest an caracter jubiliar, reunind în prima parte cinci coruri de la noi și din România. În partea a doua a concertului va evolua orchestra CNMNRS cu soliști vocali și instrumentiști. În încheierea ședinței s-a adresat consulul de la Vârșeț Dan Constantin. Excelența Sa a mulțumit pentru invitație și a subliniat că este o oportunitate foarte bună de a schimba impresii și totodată de a înțelege problemele cu care se confruntă românii din Serbia. Consulul a spus că după cele două ședințe la care a participat a înțeles foarte multe și îi este mult mai ușor să își explice unele lucruri, să dezvolte un dialog structurat cu membrii Consiliului, cu anumite teme.

Libertatea, nr. 48 (3869) din 26 noiembrie 2016