Statuia ridicată de dorul unei femei

Feb 19, 2017

În primăvara anului 1738 ciuma a lovit Timişoara şi a luat viaţa a peste 1000 de locuitori. Printre ei, şi soţia consilierului Anton Deschan von Hansen.

De dorul femeii, dar şi în amintirea victimelor ciumei, Deschan a plecat la Viena în anul următor unde a comandat un monument grandios, care să le aducă aminte timişorenilor pentru totdeauna de flagelul peste care au trecut, scrie mercytimisoara.

Meşterii vienezi au finalizat lucrarea în vara anului 1740. Statuia a plecat spre Timişoara pe bucăţi, pe Dunăre, Tisa şi, în cele din urmă, Bega. În 21 noiembrie, monumentul din faţa casei Deschan a fost sfinţit. În vârful statuii se afla o sculptură a Sfântei Treimi. Sfântul Ioan de Nepomuk, regele David, Sfânta Barbara şi Sfânta Rozalia erau înfăţişaţi spre mijlocul coloanei. Pe soclu, sculpturi în relief reprezentând războiul, foametea şi ciuma, alternau cu statui ale sfinţilor Rochus, Sebastian şi Carol Boromeus.

În dreapta Casa Mercy, urmată de Palatul Deschan (în 1908)

Terenul de sub statuie a fost cumpărat în 1752 de baroneasa Rosina von Metzrad, care voia să îşi ridice o casă. Von Metzrad s-a angajat că va muta monumentul în viitoarea Piaţă a Unirii, dar nu s-a ţinut de cuvând, astfel că Statuia Sfintei Treimi a rămas depozitată câţiva ani în Domul Catolic. A intervenit către administraţia oraşului chiar Maria Theresia: „Veţi însărcina la modul cel mai serios pe sus-numita baronesă von Metzrad să instaleze coloana la locul indicat de voi şi îmi veţi raporta cu ascultare succesul”.

De atunci şi până în prezent, statuia comandată de Anton Deschan în memoria primei sale soţii poate fi admirată în mijlocul Pieţei Unirii din Timişoara. Un monument asemănător este amplasat şi pe o stradă centrală din Viena. Se spune că Statuia Sfintei Treimi din capitala Austriei ar fi servit ca model pentru lucrarea, veche de 277 de ani, din oraşul de pe Bega.

Foto: Piaţa Unirii din Timişoara, 1860