Bornele din Timişoara

Apr 15, 2017

Unele clădiri vechi din Timişoara, construite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, au încrestate în ziduri nişte borne asupra cărora astăzi nu se mai apleacă nimeni.

În mijloc bornelor apare o cifră, iar în jurul ei scrie în limba maghiară, în traducere: „Nivelul oraşului liber regesc Timişoara (n.r.Temesvar) faţă de nivelul mării Adriatice”, consemnează adevarul. În România, astăzi raportarea se face la nivelul Mării Negre, prin abreviera „mdMN” (metri deasupra Mării Negre). În Timişoara de pe vremuri, nivelul de referinţă se făcea la marea la care Regatul Ungar avea ieşire la mare. Aşa se face că cifrele reprezentau nivelul solului raportat la media istorică a Mării Adriatice.

Din păcate, după aproape fiecare renovare de clădire de patrimoniu dispar şi bornele care povestesc despre o importantă etapă din istoria Timişoarei. „Păcat că acestea borne dispar. Sunt monumente istorice, fac parte din istoria oraşului. Inginerii şi geologii au făcut aceste măsurători la sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX, pentru a şti cum se va dezvolta oraşul. Au apărut atunci anumite hărţi specifice. E ceva deosebit. Ele arată de fapt la ce înălţime se află punctul respectiv faţă de nivelul mării. Iar în acea vreme se raportau la Marea Adriatică”, a spus istoricul Ioan Szekernyes.

Aceste măsurători erau importante în special atunci când se făceau construcţii de clădiri sau alte structuri, care sunt puntele mai înalte sau mai joase din oraş. Cel mai înalt punct din Timişoara a fost în Piaţa Sf. Gheorghe, unde însă la recenta reabilitare pe fondurile europene s-a săpat un amfiteatru, care face din acel loc cel mai scăzut nivel din oraş. Punctul cel mai scăzut faţă de Marea Adriatică se află în zona Iosefin.