Formarea poporului român 9/15

Apr 21, 2017

Pentru vremea respectivă însă analfabetismul nu era ”semnul infailibil al unei subdezvoltări’’, cum sublinia H. Daicoviviu, şi nici una din cauzele acesteia. Se putea ajunge la un grad suficient de înalt de dezvoltare fără a simţi nevoia scrisului, societatea geto−dacică fiind o dovadă elocventă a acestui lucru.

Cunoştinţele ştiinţifice ale geto−dacilor

Numai că de la un anumit moment a fi în istorie şi a face istorie înseamnă nevoia scrisului. Acest moment este resimţit şi de lumea geto−dacică. Contactele cu lumea greacă şi română, cu statele din ”noua confederaţie dacă’’, stadiul dezvoltării sociale, economice şi culturale, angrenarea în marile evenimente politice ale antichităţii europene de la Dunărea de Jos, au impus cunoaşterea şi folosirea scrierii în societatea dacică.

Dacă în vremea lui Burebista şi imediat după el preponderenţa era folosirea scrierii greceşti, în secolul I d.Hr. preponderent, în scrierea geto−dacilor, era alfabetul latin. Chiar dacă în lumea dacică se cunoştea scrierea, fireşte, ea nu a fost niciodată la îndemâna oricui. Exemplele de folosire a scrierii sunt rare, cele pomenite în izvoarele literare se referă la conducători, iar descoperirile arheologice în acest domeniu sunt aproape în totalitate la Sarmizegetusa. Scrierea a rămas, la geto−daci, un apanaj al curţii regale şi al preoţimii înalte.

Cât priveşte aşa−zisele cunoştinţe ştiinţifice ale geto−dacilor (din societatea geto−dacică, mai precis), majoritatea istoricilor, unii dintre ei cu mai puţin discernământ, invoca vestitul pasaj din Geticele lui Iordanes.

Acesta, entuziasmat de cele aflate despre activitatea lui Deceneu, pe care îl consideră strămoşul său, scria: ”... Observând dispoziţia lor (a dacilor) de a−l asculta în toate şi că ei sunt din fire inteligenţi, i−a instruit în aproape toate ramurile filozofiei, căci el era în aceasta un maestru priceput.

El i−a învăţat morala, dezbărându−i de moravurile lor cele barbare; i−a instruit în ştiinţele fizicii, făcându−i să trăiască potrivit legilor naturii...; i−a învăţat logica, făcându−i cu mintea superiori celorlalte popoare; arătându−le practica, i−a îndemnat să petreacă în fapte bune; demonstrându−le teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului, le−a arătat mersul planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi scade orbita lunii şi cum globul de foc al soarelui întrece măsura globului pământesc şi le−a expus sub ce nume şi sub ce semn cele trei sute patruzeci şi şase de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit la apus spre a se apropia sau îndepărta de polul ceresc. Vezi ce mare placere ca nişte oameni prea viteji să se îndeletnicească cu doctrinele filozofice când mai aveau puţin ragaz de războaie.

Puteai să−l vezi pe unul cercetând poziţia cerului, pe altul proprietăţile ierburilor şi ale arbuştilor, pe acesta studiind creşterea şi scaderea lunii, pe celălalt observând eclipsele soarelui şi cum, prin rotaţia cerului, soarele vrând să atingă regiunea orientală este dus înapoi spre regiunea occidentală...’’

În acest text al lui Iordanes exagerările sunt evidente, dar ar fi o greşeală respingerea sa în bloc. Dincolo de veşmântul său naiv, textul oglindeşte un tablou real, nu acela al unui întreg popor preocupat de astronomie, botanica, filosofie etc., ci al unei restrânse categorii de invataţi ocupaţi cu astfel de indeletniciri, nu ”intelectuali’’ de meserie (societatea geto−dacilor făcând prea puţine progrese pentru ca în sânul ei să apară filosofi şi oameni de ştiintă specialişti), ci preoţi. Aceşti preoţi daci posedau şi manuiau, pentru a−şi spori autoritatea, un minimum de cunoştinţe ştiinţifice, bazate pe seculara experienţă a poporului şi pe contactul cu lumea greco−română, în primul rând.

Datele oferite de Iordanes sunt completate însă şi de alte izvoare literare (Dioscorides, de exemplu) precum şi de descoperirile arheologice. Dintre acestea din urmă, cel mai strălucit exemplu rămâne marele sanctuar circular din incinta sacră a Sarmizegetusei. După unele interpretări mai noi, altarul incintei, numit şi ”Soarele de Andezit’’, constituie un posibil cadran solar (astrolab).