Timişoara a avut, la izgonirea turcilor, doar 401 case

Sep 15, 2017

La 21 octombrie 1716  prințul Eugeniu de Savoya adresa un prim memoriu împăratului, sugerând modul de organizare a Banatului, numindu-l apoi ca guvernator militar al Banatului, la 1 noiembrie 1716, pe generalul conte Claude Florimond de Merçy d’Argentau.

Zilele următoare, între 2 s 5 noiembrie 1716, un corp de armată condus de generalul Merçy a plecat din Timișoara și a trecut prin Parta, Ciacova, spre Panciova, apoi prin Almaj spre Mehadia, încheind astfel victorioasa campanie imperială a anului. Amintim că pe 18 octombrie 1716, armata condusă de Eugeniu de Savoya, victorioasă împotriva Imperiului Otoman, intră în Cetatea Timişoara, deschizând drumul spre civilizaţie şi dezvoltare. Cetatea Timişoara s-a aflat sub ocupaţie otomană 164 de ani, începând din 1552. Încercarea de recucerire a Timişoarei de către creştini a avut loc de mai multe ori, dar fără rezultat, până în 1716. Pe la sfârşitul lui noiembrie 1716, contele Merçy a împărţit Banatul, provizoriu, în patru districte mari: Caransebeş, Ciacova, Panciova, Marga. Pe 21 noiembrie, Comisia aulică decide ca Banatul să fie împărţit în 12 districte, probabil fostele nahii ale vilayetului: Timişoara, Lipova, Făget, Caransebeş, Lugoj, Orşova, Palanca Nouă, Panciova, Vârșeț, Ciacova, Becicherecu Mare – Bečej și Cenad. În toamna anului 1717, o comisie formată din topografi militari şi funcţionari civili, condusă de colonelul baron Neipperg, a efectuat o conscriptie şi a aflat în Banat 663 de localităţi, cu un număr de 21.289 case, date considerate de istorici incomplete şi trunchiate. Pe de altă parte, la 15 decembrie 1717, primul recensământ de pe vremea imperiului austro-ungar consemnează în cartierul Cetate - 227 case, 91 prăvălii şi 4 moschei, în cartierul Palanca Mare - 112 case, 3 prăvălii şi o moschee, iar în Palanca Mică - 62 case, 8 prăvălii şi 2 moschei. În total, Timişoara a avut astfel, la izgonirea turcilor, 401 case, 102 prăvălii şi 7 moschei.

Lugojul, pe timpul acela, avea 218 case. Dintre clădiri, 243 erau folosite pentru garnizoană (179 în Cetate, 61 în Palanca Mică şi 3 în Palanca mare), 17 case folosite pentru încartiruirea funcţionarilor, 32 locuite de cetăţeni germani (24 în Cetate, 7 în Palanca Mare şi 1 în Palanca Mică), 9 case sunt locuite de români şi sârbi catolici (3 şi 6), 98 de români şi sârbi ortodocşi (3 în Cetate şi 95 în Palanca Mare)...

Vasile Dudas, coordonator

Consiliul Judeţean Timiş - Cronologia judeţului Timiş