Parlamentul ucrainean a adoptat o legea care limitează învățământul în limba minorităților naționale

Oct 06, 2017

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a promulgat recent o lege care întărește învățământul în limba ucraineană în școli, reformă criticată de autoritățile din România și din alte țări din regiune care au comunități etnice în această republică ex-sovietică.

Reformă învățământului în termenii legii actuale restrânge progresiv spațiul acordat disciplinelor studiate în colegii și în licee în limbile minorităților naționale puternic implantate în Ucraina — precum comunitățile română, ungară, poloneză — în profitul cursurilor în limba ucraineană relatează romaniabreakingnews.

Această lege a nemulțumit și importantele comunități ungare și poloneze din Ucraina.

Potrivit serviciului de presă al șefului statului ucrainean, citat de BucPress, Petro Poroșenko a comunicat că reforma învățământului „este una dintre cele mai importante reforme, care va îmbunătăți calitatea educației”, asigurând pașii necesari pentru includerea Ucrainei în spațiul educațional european.

Noua lege a educaţiei din Ucraina prevede introducerea treptată a noului sistem şi, prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limbă ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare şi a grădiniţelor). Predarea materiilor în limbă română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027-în clasele superioare (9-12), anunță stirileprotv.

Vizita care trebuia să fie realizată de Președintele Klaus Iohannis în octombrie în Ucraina, cât și primirea la Cotroceni a șefului parlamentului de la Kiev au fost contramandate de către președintele român. Acesta este semnalul puternic pe care șeful statului l-a dat Ucrainei în general, după ce Rada Supremă de la Kiev (parlamentul ucrainean) a adoptat o legea care limitează învățământul în limba minorităților naționale.

Este o realitate că din peste 140 de şcoli românești care existau la căderea URSS în Ucraina, la ora actuală au rămas puţin peste 60, iar o desființare a învățământului în limba maternă ar însemna încălcarea criteriilor de la Copenhaga privind protecția minorităților, pe care Kievul trebuie să le respecte dacă vrea să adere la UE. În plus, potrivit Convenției – cadru pentru protecția minorităților naționale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a învăța limba sa maternă.

Prin reforma administrativ-teritorială în sensul descentralizării, satele românești alăturate trebuiau să se unească în comune organizate pe criterii etnice, iar astfel să aibă mai mulți elevi şi bani, să le fie mai ușor. Din păcate se pare că în loc să fie întărite, tot mai multe școli sunt închise.

Guvernul român trebuie să ia o atitudine fermă în cadrul următoarei reuniuni a Comisiei mixte ucraineano-române pentru minoritățile naționale, care urmează să aibă loc la Kiev. În acest cadru trebuie ridicată și problema necesității unificării programelor de învățământ pentru școlile de limbă română din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Este de neacceptat ca statul ucrainean să mai facă diferențierea artificială între limba română și limba moldovenească.

Datele Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina arată că, în prezent, în această ţară locuiesc peste 400.000 de etnici români.