Pobiti Kamani, pădurile de piatră din Bulgaria

Jan 22, 2019

De-a lungul coastei bulgare a Mării Negre, se află 18 situri geologice cu stâlpi de piatră, întinse pe o suprafață de 43 de kilometri pătrați. Fiecare sit are un număr diferit de coloane sau straturi de coloane, îngrămădite unele peste altele.

Cel mai bine cunoscut este grupul "Centru - Sud", acesta este situat la 18 km vest de Varna. Se număra aproximativ 300 de coloane mari și mici, cu o înălțime de până la 6 m, în principal la sud de drumul vechi Varna - Devnya. Mulți cunosc aceste formațiuni sub denumirea de Pobiti Kamani, ceea ce se traduce prin „piatra lucrată cu ciocanul”. Alții le denumesc „Pietrele care stau în picioare”, „Pădurile de piatră”, „Pădurea fosilă” sau „Deșertul de piatră”. De aproape 200 de ani, cercetătorii lansează diverse ipoteze cu privire la modul în care au luat naștere aceste coloane. Despre originea "Pădurii pietrificate" au fost emise multe ipoteze care pot fi împărțite în două grupe principale, dintre care prima are origine anorganică a coloanelor, iar a doua origine organică. Afirmațiile din grupul întâi, sugerează formarea mecanică a structurilor prin procese de eroziune sub acțiunea aerului și a apei, alterarea sau infiltrarea apelor subterane. După părerea susținătorilor provenirii organice, pilonii de piatra sunt rămășițele unor recife de corali, izvoare de gaz fosilizate, concentrațiile de substanțe nutritive din alge sau lemn pietrificat.

Încă nu se poate spune cu certitudine care dintre aceste ipoteze reflectă cel mai bine apariția acestui fenomen, dar toate acestea exclude ideea că acestea sunt o creație a omului. Prima documentare a acestor formațiuni îi aparține unui arheolog rus, Victor Tepliakov, care a sosit în Varna în timpul Războiului Ruso-Turc din 1829. El a descris structurile ca fiind niște „coloane de templu sau palat”. Tepliakov credea că structurile misterioase ar fi putut aparține unei populații antice de ciclopi. Totuși, arheologul a luat în considerare și faptul că structurile s-ar fi putut forma în mod natural. Un alt cercetător, Dzhambazov Margos, credea că stâlpii erau, de fapt, copaci care au putrezit în apa mării și s-au transformat în piatră.

Descoperiri arheologice importante în Bulgaria

Totuși, această teorie nu explica existența coloanelor dispuse în straturi. De aceea, ea fost ulterior infirmată. Teoria dominantă cu privire la formarea Pobiti Kamani este că o cantitate mare de gaz metan a ieșit la suprafață prin niște guri de ventilație de pe fundul mării. Apoi, susțin adepții teoriei, bacteriile au oxidat metanul, transformându-l în carbonat de calciu. Astfel, în jurul metanului care se ridica la suprafață s-au format aceste coloane. În cele din urmă, marea a secat, iar coloanele au rămas. Însă, în lucrarea „Recifurile din Eocen de la Varna, din nord-estul Bulgariei” (2014), doi cercetătorii bulgari prezintă o serie de argumente împotriva teoriei gazului metan. Ei propun, în schimb, ipoteza conform căreia algele și bacteriile s-au calcifiat în timpul procesului de formare a unor mini-atoli. În timp, spun ei, de acești atoli s-au atașat și alte organisme.

Apoi, un proces complex a cauzat creșterea pe verticală a atolilor. Cei doi cercetători cred că stâlpii erau, la început, plini cu nisip. Progresiv, nisipul ar fi dispărut, dând coloanelor aspectul unor tuburi goale. Încă din 1937, zona este protejată. UNESCO vrea să includă situl pe lista patrimoniului universal. Pe de altă parte, cercetătorii ar vrea ca Pădurea de Piatră să devină un geoparc național și european, deoarece oferă multe oportunități pentru cercetarea științifică. Pe lângă mediul deșertic unic, unde trăiesc numeroase animale, precum și specii de plate pe cale de dispariție, pădurea de piatră Pobiti Kamani este unică în lume. "Pădurea pietrificată" este o zonă protejată în cadrul rețelei Natura 2000, declarată în vederea conservării celor mai mari habitate interioare de nisip cu o floră, vegetație și faună specifică din țară. În zona pădurii pietrificate au fost descoperite unicele, pentru Bulgaria, urme umane din perioada mezoliticului.

Surse: visit.barna.bg; incredibilia.ro

Foto: thebohemianblog.com