Nothing to see here. This component is added to the post page in order to register the visit
Legende – peștera, loc de refugiu sufletesc
Feb 14, 2019
Potrivit unei vechi legende, prescrisă de preotul local Alexandru Vărăgean în anul 1927, la originea mănăstirei din Sredistea Mică stă o peșteră din regiunea muntoasă a ținutului srediștean. În trecutul îndepărtat, teritoriul srediștean era depopulat din cauza lanțului de păduri întins cu vegetație abundentă.
Un tânăr, voinic prigonit și urmărit de hoardele tatare, prin codrul des, vede intrarea într-o peșteră și se strecoară cu speranța de a se refugia și găsi adăpost. Hăitașii pe urmele voinicului ajung grabnic la peșteră, cu frunzele arborilor fac foc la intrarea în peșteră, fumegând adăpostul cu scopul de al scoate pe voinic afară.
Tânărul aproape sufocat de fum cade la pământ cu privirea spre cer, iar în aceeași clipă pe neașteptate vede o rază de lumină pătrunzătoare care formează o cărare până sus la ieșire printre stânci și cu un ultim efort reușește să se strecoare prin petroiul peșterii și în felul acesta părăsește peștera salvându-se. Mai târziu acest loc (peștera) devine adăpost sigur în fața năvălirilor barbare, dar și loc de refugiu sufletesc pentru pustnici și sihastrii, care au petrecut în rugăciuni și molitve tot restul vieții.
În semn de recunoștință și mulțumire, voinicul a ridicat chilii în apropierea peșterii, pe coama dealului, iar locul monahal a devenit un centru important de exploatare a lemnului, foarte răspândit în zonă. Conform legendei, peștera și locul din împrejurime a ajuns un marcant așezământ monahal în pustiul codrilor. În negura timpului peștera a dispărut, dar așezământul monahal a rămas mărturie până în zilele noastre.
Articole similare selectate pentru tine
Registrele jelerilor sredișteni
Banatul a fost dintotdeauna atractiv pentru populaţie din cauza condiţilor prielnice. Evenimentele de−a lungul istoriei au fost furtunoase, cu schimbări dese ale popoarelor. Modificările populaţiei bănăţene au fost frecventate deoarece se succedau perioadele de recesiune şi depopulare. Primul recesământ în cadrul căruia nu au fost notate doar gospodăriile, ci întreaga populaţie, a fost efectuat în teritoriul Banatului, în anul 1787.
Prima școală românească din Serbia
Banatul a scos în prim plan un număr remarcabil de școli sau ateliere de pictură în secolul al XVIII-lea în care au făcut primii pași pictorii autohtoni și viitori meșteri, dascăli și călugări. Școlile de pictură din mănăstirile Srediștea Mică și Șemlacul Mic, Orăvița, Bocșa, Caransebeș, Lugoj, Timișoara, Vârșeț, Arad, Biserica Albă și altele, au lăsat în urma lor nenumărate opere.
