Credința poporului român

Mar 08, 2019

Românii sunt o națiune creștină, dar sunt foarte toleranți din punct de vedere religios: coexistă în armonie cu comunitățile islamice, evreiești sau alte religii de sute de ani. România nu are o religie dictată de stat. Conform drepturilor constituționale, cetățenii României sunt liberi să adopte orice închinare religioasă pe care o doresc. Românii se numără printre primele 10 națiuni religioase din lume! Peste 90% dintre români sunt adevărați credincioși, scrie infocarpathia.com.

Din totalul populației mai mult de 80% dintre credincioșii sunt creștin-ortodocși, 5% romano-catolici, 3% reformați, 0,5% musulmani, restul procentelor fiind alte religii sau atei, conform celui mai recent recensământ al populației.

Importanța Bisericii

După retragerea trupelor militare și de administrare ale Imperiului Roman (în timpul împăratului roman Aurelian), comunitățile românești au fost organizate în comunele satelor. Fiecare sat a fost auto-guvernat după ce a organizat sfatul bătrânilor și propriul set de reguli și legi.

Biserica a jucat un rol important în etnogeneza poporului român. În mod tradițional, satul a fost organizat în jurul pieței centrale și al bisericii. Biserica creștină timpurie a fost un factor de echilibru și continuitate. Principalele valori, tradiții și elemente culturale au fost păstrate și transmise de biserică și de reprezentanții lor.

[caption id="attachment_9536" align="aligncenter" width="1024"] Mănăstirea Putna, foto - hailadorna.ro[/caption]

În timpul invaziilor populațiilor migratoare (barbari), oamenii își găsiseră adăpostul în fața invadatorilor, în spatele zidurilor fortificate ale mănăstirilor, în pădurile sau peșterile din jurul schiturilor locuite de călugării sfinți.

Pentru a celebra victorii importante în lupte, voievozii valahi sau moldoveni au ridicat mănăstiri. Astfel sa născut renumitul lanț medieval de mănăstiri din Moldova și Bucovina. Aceste mănăstiri, astăzi protejate de patrimoniul UNESCO, sunt cunoscute a fi cele mai vechi și mai bine păstrate mănăstiri ortodoxe.

Rolul bisericii în dezvoltarea socială a comunităților

Nu era un obicei străin pentru români, în timpul luptelor, rămânând fără provizii și întăriri, să-și topească clopotele de biserici pentru a produce muniții. Biserica a sprijinit eforturile liderilor români de a lupta împotriva invadatorilor.

Chiar și astăzi, Biserica Ortodoxă Română se luptă în spiritul poporului român. Un pasaj important din imnul național al României este dedicat bisericii: “Preoți cu crucea-n frunte! Căci oastea e creștină”.

Credința poporului român în epoca comunistă

Credința poporului român, în timpul influenței sovietice (1947-1989), a fost serios pusă la încercare. Planul general al sovieticilor era simplu: să descifreze acest popor de religie, valori și tradiții pentru a fi un popor mai ușor de manipulat.

Comuniștii au început să demoleze bisericile, să-i aresteze pe preoți și să interzică sărbătorile religioase. Sărbătorile importante, cum ar fi Paștele sau Crăciunul, au vrut să fie uitate. Autoritățile nu au recunoscut aceste zile ca fiind sărbători naționale, iar oamenii au fost nevoiți să vină la serviciu. Aceste lucruri nu au împiedicat oamenii să creadă, dimpotrivă, au întărit credința poporului! Ascunși în vestiare sau în spatele birourilor, părinții și bunicii noștri sărbătoreau, făceau cadouri, cântând colinde și cântece religioase.

[caption id="attachment_9537" align="aligncenter" width="895"] Foto de Radu Ștefănescu[/caption]

Preoții creștini care au refuzat să devină ucenici ai regimului au fost persecutați. Arestați în închisorile politice teribile, în condiții grele, preoții nu au uitat să-și îndeplinească datoria, au slujit serviciile religioase, chiar folosind și codul Morse. Într-un final, credința românească a triumfat: regimul comunist sa prăbușit, la fel și zidurile închisorilor! Azi, românii sunt liberi să-L onoreze pe Dumnezeu așa cum cred că este potrivit.